Sado-masochiştii, mai sănătoşi psihic decât persoanele care preferă sexul normal

Acest nou studiu indică faptul că practicanţii de BDSM (bondage, discipline, sadism and masochism) au obţinut punctaje mai bune la o varietate de teste psihologice şi de personalitate prin comparaţie cu persoanele care practică doar sexul normal.

Practicile BDSM sunt trecute în cea de-a 5-a ediţie DSM la capitolul rezervat parafiliei (perversiune caracterizată prin căutarea plăcerii sexuale printr-un obiect sau printr-o situaţie bizară, neobişnuită) – o etichetare ce a provocat controverse între adepţii acestor practici şi psihiatri, care la rândul lor au păreri împărţite dacă predilecţiile sau fetişurile sexuale trebuie sau nu să fie incluse în catalogul tulburărilor şi afecţiunilor psihice. Manualul american luat în discuţie nu include practicile BDSM printre aşa-zisele tulburări pshice cu excepţia cazurilor în care provoacă răul celor care le practică sau altor persoane.

Noul studiu publicat în ultimul număr al revistei Journal of Sexual Medicine ajunge la concluzia diametral opusă conform căreia practicanţii de BDSM ar sta mai bine din punct de vedere psihologic decât ceilalţi oameni.

Astfel, adepţii sexului în variante BDSM ‘fie nu sunt diferiţi de ceilalţi fără astfel de afinităţi, fie dacă sunt diferiţi, diferenţele constatate sunt în favoarea practicanţilor sado-maso’, conform psihologului Andreas Wismeijer, de la Universitatea olandeză Nyenrodeat, coordonator al studiului desfăşurat la Universitatea Tilburg.

Andreas Wismeijer nu şi-a propus să studieze nivelul de sănătate psihică al amatorilor de BDSM. Studiile sale se concentrează de obicei asupra psihologiei secretelor şi secretizării. O întâlnire întâmplătoare cu fondatorul celui mai mare forum BDSM din Olanda l-a convins însă că acest grup de persoane ar reprezenta o interesantă bază de studiu.

Wismeijer şi colegii săi au postat o solicitare pe forum pentru membri, propunându-le să completeze un chestionar online. Ei au recrutat şi un grup martor format din persoane fără înclinaţii BDSM.

Niciunul dintre participanţii la studiu nu a ştiut cu exactitate obiectul acestuia, fiind informat că este vorba despre o cercetare socială cu privire la ‘comportamentul uman’. În total, 902 practicanţi BDSM şi 434 de persoane fără astfel de preferinţe au completat chestionare despre personalitate, sensibilitate la respingere, tipul de ataşament în relaţii şi bunăstarea generală.

Rezultatele studiului au dezvăluit faptul că practicanţii de BDSM nu par să aibă probleme psihice mai mult decât ceilalţi oameni. Adepţii BDSM sunt însă mai extrovertiţi, mai deschişi la noi experienţe şi mai conştiincioşi decât ceilalţi oameni, dar şi mai puţin nevrotici, o trăsătură de personalitate puternic marcată de anxietate. Adepţii BDSM sunt mai rezistenţi la situaţiile în care sunt respinşi, o măsură a reacţiei oamenilor în faţa dezaprobării celorlalţi.

De asemenea, practicanţii ‘sexului dur’ au înregistrat niveluri mai ridicate ale bunăstării şi se simt mai în siguranţă într-o relaţie decât ceilalţi.

Dintre practicanţii BDSM, 33% dintre bărbaţi s-au declarat drept supuşi, 48% dominatori şi 18% s-au declarat dispuşi să inverseze aceste roluri. Aproximativ 75% dintre femeie s-au declarat supuse, 8% dominatoare şi 16% dispuse să varieze aceste roluri.

Asumarea acestor roluri are anumite legături cu sănătatea psihologică, fiind evidenţiată o tendinţă conform căreia cei dominatori tind să obţină punctaje mai mari la toate categoriile studiate, cei supuşi au înregistrat cele mai mici punctaje, iar cei dispuşi să schimbe rolurile s-au plasat la mijloc. Niciodată însă cei supuşi nu au obţinut punctaje mai mici decât persoanele din grupul care nu practică BDSM şi au obţinut des calificative mai ridicate decât aceştia, conform lui Wismeijer.

‘În cadrul comunităţilor BDSM, cei supuşi sunt consideraţi mai vulnerabili, dar chiar şi aşa, ei nu au obţinut punctaje mai mici decât cei din grupul de control’, a precizat el.

‘Nu am obţinut niciun fel de rezultat care să sugereze că oamenii care practică BDSM au un profil psihologic afectat în vreun fel sau disfuncţional, că ar intra sub incidenţa vreunei psihopatologii sau că ar suferi de tulburări de personalitate’, a concluzionat Wismeijer.

Adepţii BDSM au tendinţa de a fi mai conştienţi cu privire la nevoile şi dorinţele lor sexuale decât ceilalţi oameni, ceea ce poate avea ca rezultat dispariţia frustrărilor din pat şi din relaţii. Acceptarea acestor preferinţe sexuale neobişnuite şi alegerea unui stil de viaţă BDSM necesită o putere psihologică ce se transformă într-o stare bună a sănătăţii psihice, conform lui Wismeijer.