Sahara, tot mai aproape de noi. Top 10 deşerturi aflate în Europa GALERIE FOTO

1. Deşertul Bledow – Polonia

Are o suprafaţă de doar 32 km pătraţi şi se află situat pe platourile înalte ale Sileziei, în sudul Poloniei. Apariţia acestui peisaj deşertic datează din Evul Mediu şi a fost cauzată accidental, de exploatările miniere din zonă, în special de argint şi zinc. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, trupele germane Afrika Korps au testat echipamentul şi au fost antrenate aici, înainte de a pleca să lupte în Africa.

2. Deşertul Deliblatska Pešcara – Serbia

Este un deşert de mici dimensiuni, iar printre dunele de nisip se află şi smocuri de vegetaţie. Dunele Delibat, cum mai este cunoscută zona, sunt situate în apropiere de graniţa României, în sudul Banatului sârbesc. La începutul secolului XIX, dunele au fost stabilizate cu plantații de salcâm. Mulți turiști vin aici să admire munții de nisip înalți de peste 200 m (cel mai înalt punct este Zagajičko brdo, 249m, lângă localitatea Šušara), precum și flora de pe nisip, bogată în culori.

3. Deşertul din canionul Melnik – Bulgaria

Melnik este cel mai mic oraş din Bulgaria, aflat în sud-vestul ţării, în Munţii Pirin, la 440 metri altitudine. Aici trăiesc mai puţin de 500 de locuitori însă o mulţime de turişti vin să vadă această minune a naturii. De asemenea, Mănăstirea Rojen, aflată la doar 6 km, este o destinaţie turistică populară. Regiunea mai este cunoscută pentru vinurile sale de foarte bună calitate.

4. Nisipurile de la Oleşchi – Ucraina

Este cea mai mare întindere de nisip din Ucraina și una dintre cele mai mari din Europa. Nisipurile sunt situate în sudul Ucrainei, iar dunele ajung la o înălțime de cinci metri. Nisipurile Oleșki au 15 km în diametru și sunt înconjurate de o pădure foarte densă, plantată pentru a preveni deșertificarea zonelor adiacente. Deși este o stepă nisipoasă relativ mică, aici există furtuni de nisip.

5. Deşertul de la Accona – Italia

Se află situat în Toscana, în vestul şi sudul comunei Asciano. Deşertul este o atracţie şi pentru pelerini, aici aflându-se şi mănăstirea Monte Oliveto Maggiore, construită la marginea sa, în Evul Mediu. De deşertul Accona este legat numele lui Artemio Franchi, celebrul preşedinte al UEFA (1973-1983), care a murit aici într-un accident rutier, pe 12 august 1983, pe Lauretana Antica, şoseaua care leagă Siena de Cortona.

6. Deşertul Tabernas – Spania

Are 280 km pătraţi şi se găseşte în sud-estul provinciei Almeria, care este considerată cea mai uscată zonă a Europei. Ca urmare a similitudinilor sale cu deşerturile nord-americane şi cele nord-africane, Deşertul Tabernas este folosit adesea pentru turnarea a diverse filme şi western-uri. Poate cea mai faimoasă este cunoscuta Trilogie a dolarului, cu Clint Eastwood, care cuprinde peliculele Pentru un pumn de dolari (1964), Pentru câţiva dolari în plus (1965) şi Cel bun, cel rău, cel urât (1966).

7. Deşertul Monegros – Spania

Este unul dintre cele mai cunoscute deşerturi europene, în special pentru festivalul de muzică electronică organizat anual aici, la mijlocul lunii iulie, Monegros Desert Festival. Este situat în nord-estul Spaniei, în Aragon, între Zaragoza şi Huesca, şi se întinde pe o suprafaţă de 276.000 hectare. Filmul Jamon, jamon (1992), cu Penélope Cruz, Javier Bardem şi Jordi Mollà în rolurile principale, a fost turnat aici.

8. Deşertul Ryn – Kazahstan

Se află situat în vestul Kazahstanului, la nord de Marea Caspică. Graniţele sale sunt definite foarte vag, iar dacă unele hărţi îl dau aproape în întregime în Depresiunea Caspică, altele îl plasează mai la nord. Este interesant că diferenţa între vară şi iarnă poate ajunge la 100 grade Celsius, în condiţiile în care vara se ajunge la 45-48 de grade, iar în anotimpul rece temeperaturile coboară chiar la minus 36 grade Celsius.

9. Deşertul de piatră – Bulgaria

Are doar 13 kilometri pătraţi, iar peisajul său selenar i-a adus şi porecla de „pădure pietrificată”. Locul este atât de excepţional, încât a fost folosit pentru turnarea a numeroase filme, între care miticul Vercingetorix (Druizii – 2001). Pădurea de piatră este localizată la aproximativ 20 km de Varna și la câțiva kilometri de orașul Beloslav. Prima impresie este a unui templu distrus, dar exista o serie de teorii referitoare la originea fenomenului, impartita in doua grupuri – formarea organica, rezultat al activitatii coralilor, sau de origine minerala prin eroziunea rocilor, formarea de nisip si concretiuni calcaroase.

10. Le Larzac – Franţa

Se află în sudul Masivului Central Francez, undeva între Millau (Aveyron) și Lodeve (Hérault). Dincolo de originalitatea geografică, Larzac mai este cunoscut ca locul de pornire al unei mişcări de nesupunere civilă din anii 1970, Lupta Larzac.