Salarii 2024. Majorarea de 50% în noul format se lasă aşteptată. Ce se întâmplă cu creşterile salariale promise în 2024

Salarii 2024. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) susţine că va declanşa grevă generală dacă revendicările de natură salarială nu vor fi satisfăcute de Guvern.

Ei solicită, printre altele, majorarea cu 30% a salariului de bază şi actualizarea normei de hrană pentru toţi angajaţii MAI. Conducerea Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual a anunţat că vineri, a notificat, conform Legii dialogului social, Guvernul, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Muncii, cu privire la un set de revendicări care privesc personalul contractual din MAI.

Încă din luna februarie a anului curent, SNPP a informat cu privire la perspectivele reale de modificare a bazei de calcul pentru majorarea de 50% (misiuni speciale), având în vedere răspunsul dat de Ministerul Muncii către MAI privitor la polițiști, răspuns care indică necesitatea calculării acestui drept salarial la salariul de funcție în plată și nu la vechea bază de calcul.

Este drept că răspunsul MM arată că modul în care majorarea s-a calculat în structura de apărare este greșit, cel puțin din momentul intrării în vigoare a Legii-cadru 153/2017. Suntem conștienți că recuperarea sumelor restante, pentru anii trecuți, se poate obține doar prin acțiuni în instanță, însă pentru 2024, este necesară modificarea modului de calcul pentru polițiștii de penitenciare, dar acest lucru s-a arătat deosebit de complicat în relația ANP-MJ raportat la cadrul legal aplicabil Poliției Penitenciare.

Alte articole

Salarii 2025. Cum a reacționat un român din Germania, când a văzut cât câștigă un mecanic în București: „Acum plec”

Salarii 2025. Patronii de restaurante nu își mai permit să își plătească angajații, după mărirea salariului minim: „Cât să-i dau unui spălător de vase?”

Salarii majorate cu 25%. Anunţul făcut de bugetarii cu cele mai multe sporuri din România

Spre deosebire de MAI care respectă ordinul de ministru cu normele de aplicare a Legii-cadru, pentru sistemul nostru există o dublare de norme și o confuzie pe măsură, privitor la calea juridică de urmat pentru reglaj, respectiv acordarea majorării de 50% calculată la salariul de funcție în plată. Astfel, OMJ 2415/11.06.2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pentru personalul din sistemul administrației penitenciare, include următoarea prevedere la finalul cap. VII:

Capitolul VII – Condițiile de acordare a majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale pentru funcționarii publici cu statut special și personalul civil din sistemul administrației penitenciare, prevăzută de art. 15 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Articolul 36 – Prevederile Ordinului ministrului justiției nr. 820/C/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale funcționarilor publici cu statut special și personalului civil din sistemul administrației penitenciare se aplică în mod corespunzător și în anul 2018, până la intrarea în vigoare a prezentului ordin.
Totodată, aplicarea OMJ 820/2015, a fost prelungită an de an inclusiv pentru anul 2023, prin ordine de ministru dedicate. Prin urmare, la momentul la care ANP a discutat cu MJ privitor la situația de la MAI ulterior răspunsului de la MM, aveam deci OMJ 2415/2018 cu aplicabilitate generală temporizată corelat cu aplicarea legii-cadru, și totodată ținut în loc expres de OMJ 820/2015 (prelungit) inclusiv pentru anul 2023. Pentru anul 2024, Ministerul Justiției inițiase, conform cutumei, un nou proiect de ordin privind prelungirea aplicării OMJ 820/2015, proiect care era la un pas de a deveni ordin, când discuțiile ANP-MJ au indicat anumite riscuri în plan juridic.

Salarii 2024. O primă variantă de atac a fost includerea în ordinul de prelungire a OMJ 820/2015 a unei prevederi care să indice expres necesitatea calculării dreptului la salariul de funcție în plată, însă s-a apreciat ca prevederea ar genera un conlict/contradicție cu prevederile OMJ 2415/2018. Apoi a apărut varianta modificării OMJ 2415/2018, care ar duce perspectiva plății (chiar dacă retroactivă) dreptului spre trimestrul III al anului curent. În cele din urmă, MJ a decis să interpeleze Ministerul Muncii spre care a înaintat o adresă pe 24 martie 2024. Ministerul Muncii a răspuns abia pe 24 aprilie, cu toate că, pe traseul corespondenței, SNPP a derulat demersuri în relație cu ANP/MM pentru obținerea/urgentarea răspunsului.

Guvernul taie sporurile nemeritate! Ce angajaţi vor primi salarii cu 50% mai mici. Premierul Ciolacu a anunţat şi concedieri

La acest moment răspunsul MM este în analiză la MJ urmând a fi luată o decizie. Există posibilitatea ca MJ să decidă aplicarea OMJ 2415/2018 fără alte modificări (OMJ 820/2015 ar ieși din scenă în lipsa unui ordin de prelungire) , urmând apoi a fi dispusă modificarea bazei de calcul, similar MAI. Practic acum mingea este din nou la MJ. Indiferent de modalitate, în scurt timp se va intra si in Poliția Penitenciara cu noul mod de calcul al majorării respectiv aplicare la salariul de funcție în plată începand cu 1 ian 2024.

Creșterile medii lunare la nivelul unităților subordonate ANP care vor rezulta în urma modificării bazei de calcul pentru majorarea de 50% sunt de aproximativ 860 lei la agent sef adjunct și 1420 lei la inspector principal – valori nete. Diferențele pot fi ușor mai mici pentru funcțiile inferioare celor menționate dar consistent mai mari pentru funcțiile superioare, inclusiv pentru ANP. Știm că întotdeauna vor exista critici la această majorare dar, spre deosebire de celalalte instituții din structura de apărare, în Poliția Penitenciară majorarea se acordă pentru 3 luni, în procentul maxim prevăzut de lege și cu respectarea principiului proporționalității pe corpuri (5% calculat la posturile prevăzute – ofițeri/agenți), fiind un drept care trebuie menținut având în vedere impactul substanțial pe salarizarii/pensii.

Salarii 2024. Marcel Ciolacu le taie speranţele bugetarilor care cer creşterea salariilor cu 20%: „Eu mai mult nu aventurez Guvernul României. Cred că am dat dovadă de bună credinţă”

„Acelaşi lucru pe care l-am mai răspuns acum ceva vreme. Efortul pe care l-a putut face Guvernul României l-a făcut. Eu mai mult nu aventurez Guvernul României şi România, în ansamblul său. Eu cred că am dat dovadă de bună credinţă de când sunt prim-ministru, dar de când toată echipa PSD a intrat la guvernare”, a afirmat Marcel Ciolacu, întrebat ce le răspunde funcţionarilor publici de la Palatul Parlamentului care protestează în aceste zile şi care cer majorări salariale cu 20% şi dacă a găsit o soluţie financiară pentru ei, marţi la Râmnicu Sărat.

Premierul a reamintit faptul că de când a intrat PSD la guvernare au fost indexate pensiile şi a exista o variantă one off pentru creşterea pensiilor mai mici. „Am mărit la începutul anului acesta atât pensiile cu 13,8%, cât şi tot sistemul bugetar cu 5%”, a adăugat liderul PSD.

„Vă reamintesc că, timp de doi ani de zile, salariul minim s-a mărit cu 40 de lei, nu s-a mărit nicio pensie şi nici măcar nu s-a indexat nicio pensie, să nu mai vorbim de nicio mărire în sistemul bugetar. De când a intrat PSD la guvernare, în această coaliţie de guvernare s-au indexat pensiile, primul lucru pe care l-am negociat a fost pachetul social, fiindcă eram într-un prag de criză socială. S-a venit şi cu o variantă de one off pentru a se mări pensiile mai mici. Am mărit la începutul anului acesta atât pensiile cu 13,8%, cât şi tot sistemul bugetar cu 5%. Am intervenit acum pentru ultima oară într-o anvelopă pe care am stabilit-o cu ministrul Finanţelor, pe care să ne-o putem permite, pentru a nu aduce un dezechilibru macroeconomic şi s-au mărit în două tranşe, 5% cu 5%”, a completat Ciolacu.

Citeşte şi: Dan Vîlceanu, primele mărturii după bătaia cu Florin Roman, în Parlament: ”Nu au existat nici mușcături, nici loviri”

„Dar România are nevoie de o reformă administrativă şi o reformă a sistemului bugetar” şi „acest lucru este o certitudine”, a continuat şeful Guvernului.

„Deci lucrul pe care îl răspuns eu este că atât şi-a permis Executivul în acest moment. S-au mărit salariile la profesori, s-au mărit salariile în sistemul de sănătate. Cred că priorităţile României acestea au fost în acest moment”, a mai explicat Ciolacu.

Chestionat dacă opinia publică să înţeleagă că răspunsul pentru majorarea cerută de către funcţionarii publicii ai Parlamentului este nu, prim-ministrul Ciolacu a răspuns: „Nu. Să înţelegeţi exact ce v-am spus”.

În urma celor două proteste ale angajaţilor Senatului României, la care au participat peste 200 de salariaţi, sindicatele din Senatul României au luat act şi se solidarizează cu colegii nemulţumiţi. „Asigurăm angajaţii că vor fi făcuţi paşii legali necesari pentru identificarea soluţiilor adecvate şi ne exprimăm dezacordul faţă de propunerea Executivului de a majora salariile doar cu 10%, în două tranşe”, mai arată comunicatul de presă al sindicaliştilor din Senat.

Citeşte şi: Cotele la pariuri pentru Primăria Capitalei. Dacă pui banii pe Firea sau Piedone te îmbogăţeşti

Urmarește RomaniaTV.net și pe