În anul 2025, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a decis să nu indexeze pensiile și să înghețate salariile din sistemul public, măsură prezentată de liderul PSD drept una necesară pentru stabilizarea bugetului de stat și reducerea deficitului bugetar. În același timp însă, o instituție publică centrală a reușit să își majoreze consistent salariile angajaților, cu peste 20% într-un singur an și cu aproximativ 30% raportat la anul 2023. Mai mult, angajații respectivei instituții nu au fost afectați nici de plafonarea sporului pentru condiții vătămătoare, fiind identificată o formulă prin care sporurile au fost, în fapt, menținute sau chiar crescute.
În timp ce premierul Marcel Ciolacu îngheța pensiile și salariale pentru întreg sectorul public, invocând necesitatea controlului cheltuielilor bugetare, Curtea de Conturi a României a înregistrat o creștere semnificativă a cheltuielilor cu salariile de bază. Comparativ cu anul 2024, aceste cheltuieli au crescut cu 23,4%, potrivit datelor oficiale.
Concret, în 2024, Curtea de Conturi a alocat aproximativ 243 de milioane de lei pentru salariile de bază ale angajaților. În 2025, suma a ajuns la 300 de milioane de lei, ceea ce înseamnă o creștere de peste 57 de milioane de lei într-un singur an. Raportat la anul 2023, diferența este și mai mare: atunci, bugetul destinat salariilor de bază era de aproximativ 204 milioane de lei, ceea ce indică o majorare de aproape 100 de milioane de lei, respectiv circa 30%, în doar doi ani.
Este adevărat că în această perioadă a crescut și numărul de angajați ai Curții de Conturi. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, instituția avea 1.617 angajați în ianuarie 2025, iar la finalul lunii noiembrie numărul acestora ajunsese la 1.726. Creșterea este însă de doar 109 persoane, adică aproximativ 6,7%, un procent mult mai mic decât cel al majorării salariilor de bază.
Un moment esențial în această evoluție a avut loc în luna august, când în Monitorul Oficial a fost publicată o Hotărâre a Plenului Curții de Conturi. Documentul făcea referire la majorări de 40% și 30% ale salariilor de bază pentru anumite categorii de angajați, majorări care ulterior au fost condiționate de obținerea unor calificative profesionale.
Ministrul Finanțelor de la acea vreme, Alexandru Nazare, care anunța public reforme și măsuri de austeritate în administrația publică, s-a declarat surprins de această decizie. Întrebat de jurnaliști dacă hotărârea Curții de Conturi este compatibilă cu politica Guvernului, acesta a răspuns tranșant: „Nu se potrivește. Ce pot să comentez? Eu personal nu știam de această măsură. O să verific despre ce e vorba. M-ați întrebat dacă se potrivește. Deloc nu se potrivește”.
În urma criticilor apărute în spațiul public, Curtea de Conturi a transmis un punct de vedere oficial, susținând că hotărârea respectivă nu a introdus, de fapt, majorări salariale, ci dimpotrivă, a redus anumite sporuri. Astfel, unele sporuri ar fi fost diminuate de la 50% la 40% și de la 35% la 30%. Aceste reduceri nu au afectat însă conducerea instituției, angajații cu vechime mare sau auditorii externi cu grad maxim.
Principalele categorii vizate de ajustări au fost noii angajați și personalul care lucra cu fonduri europene, o categorie restrânsă din totalul salariaților. În consecință, pentru marea majoritate a personalului Curții de Conturi, veniturile au rămas protejate, în ciuda contextului general de austeritate impus în restul sectorului public.
Citește și: Guvernul ”umblă” iar la TVA, mai precis la plafonul pentru încasare. Ce măsuri mai pregătește