Salariu de până la 3.500 de euro pe lună, dar nimeni nu vrea jobul. Antreprenor: „Tinerii nu vor să muncească”

Salariu de până la 3.500 de euro pe lună, dar tinerii nu îşi depun CV-uri. În ciuda unor oferte financiare generoase pentru un tehnician de întreținere, Danilo Bonassoli, administrator unic al Albogroup, o companie din Lallio (Bergamo), se confruntă cu o mare dificultate în atragerea candidaților potriviți, scrie stiridiaspora.ro.

Compania Albogroup, cu o cifră de afaceri de 8 milioane de euro în 2024 și o echipă de 15 angajați, a înregistrat o cerere constantă pentru noi angajați. Bonassoli are nevoie urgentă de doi muncitori și un tehnician de întreținere pentru o nouă linie de producție.

La Cocoş a depăşit norma de angajare cu 20%, a fost superofertă la CV-uri. Casierii sunt plătiţi cu 7.100 de lei pe lună, tichete de masă de 840 de lei, plus prime de Sărbători, zile de naştere sau Ziua Copilului

Deși salariul de 1.600 de euro net pe lună pentru muncitori este mai mult decât decent, iar tehnicianul poate câștiga până la 3.500 de euro, aceste oferte nu sunt suficient de atrăgătoare pentru tinerii italieni.

Alte articole

Rutina italienilor, ieșită din tipare și frapantă pentru români. Relatarea unui tânăr român care a locuit timp de un an în Italia: „Pentru ei, este ceva absolut normal să se întoarcă somnoroși la muncă”

Angajări 2023, se caută personal pentru staţiunea de lux. Salariile trec de 2.000 de euro, iar bacşişurile vin de la VIP-uri

Bonassoli a încercat să angajeze aproximativ 60 de persoane, dar fără succes, conform Il Messaggero.

Antreprenorul nu înțelege de ce tinerii preferă să rămână acasă și să beneficieze de ajutoarele de șomaj, în loc să se angajeze pe termen lung într-o meserie. Potrivit acestuia, mulți tineri lucrează doar câteva luni, după care preferă să primească indemnizații de șomaj (Naspi) și să aștepte o nouă oportunitate de muncă, trăind poate din sprijinul părinților până la vârsta de 40 de ani. De asemenea, tinerii nu sunt dispuși să accepte un program de muncă mai flexibil, cum ar fi schimburi de sâmbătă.

În fața acestei situații, Bonassoli se îndreaptă spre o soluție mai puțin ideală: angajarea celor cu vârsta peste 50 de ani.

„Aceștia sunt mai dispuși să muncească”, spune el, deși în multe cazuri acești angajați preferă să se gândească la pensionare. Totuși, Bonassoli subliniază că această „garda veche” ar putea fi cheia pentru a completa echipa de muncă.

Problema ridicată de Bonassoli este una des întâlnită în Italia, unde mulți tineri aleg să rămână în afaceri ocazionale sau să beneficieze de ajutoare sociale, mai degrabă decât să își construiască o carieră pe termen lung.

Patronii din Italia sunt disperați: Aproape jumătate din posturi rămân neocupate, indiferent de miile de euro. Cum explică analiștii fenomenul

Datele statistice oficiale arată că în Italia aproape jumătate din posturi rămân neocupate din cauza lipsei de muncitori calificați.

Companiile din Italia se confruntă cu dificultăți grave în găsirea de muncitori calificați. Un procent de 47,8% din posturi sunt dificil de ocupat. Printre cauze se numără reducerea populației active, lipsa competențelor specifice și nepotrivirea dintre cerere și ofertă, tinerii și femeile fiind printre categoriile cele mai penalizate.

Piața muncii din Italia continuă să se confrunte cu o problemă structurală care capătă proporții din ce în ce mai importante: dificultatea de a găsi lucrători calificați.

Potrivit noilor date Inapp, procentul posturilor dificil de ocupat a crescut la 47,8% în 2024, cu o creștere de 22,5 puncte procentuale față de media din 2019. Aceste date nu confirmă doar existența unei discrepanțe serioase între oferta de locuri de muncă și cererea, dar subliniază și necesitatea unor intervenții structurale pentru a umple acest decalaj.

Salarii 2025. Angajaţii care nu sunt afectaţi de ordonanţa-trenuleţ, ce bani vor primi pe card în plus la leafă

Potrivit lui Natale Forlani, președintele Inapp, incidența acestor factori negativi va crește din cauza impactului schimbărilor demografice cauzate de reducerea populației în vârstă de muncă. Generațiile mai în vârstă ies la pensie, iar tinerii care intră pe piața muncii sunt mult mai puțini.

Principalele cauze ale penuriei de muncitori calificați în Italia par a fi multiple. Conform datelor oficiale, problema ar fi, în primul rând, reducerea populației în vârstă de muncă, cu o estimare de aproximativ 4 milioane de persoane mai puține până în 2040.

Apoi există o lipsă de competențe pentru profilurile executive, adică acele roluri operaționale și specializate care necesită competențe tehnice specifice. Ofertele de locuri de muncă nu sunt adesea egalate cu disponibilitatea generațiilor mai tinere, creând un decalaj între cerere și ofertă pe piața muncii.

Politicile de ocupare a forței de muncă, deși urmăresc stimularea pieței prin stimulente și beneficii fiscale, nu par încă să poată combate eficient fenomenul. Măsurile precum reducerea sau eliminarea contribuțiilor pe muncă sprijină companiile care ar fi angajat oricum oameni, rezultând un cost net pentru finanțele publice fără o creștere reală a locurilor de muncă calificate.

O altă limită pare să fie reprezentată de formare profesională. Planul național de redresare și reziliență al Italiei, conceput pentru a îmbunătăți angajabilitatea prin căi personalizate către muncă, a evidențiat probleme critice în faza de implementare, cu numeroase dificultăți în activarea formării direcționate. cursuri legate de nevoile reale ale companiilor.

Acest lucru a agravat și mai mult problema nepotrivirii, adică discrepanța dintre competențele cerute de companii și competențele disponibile, împiedicând lucrătorii să dobândească competențele cerute de piață.

Dezechilibru dintre cerere și ofertă este în creștere
Dintre sectoarele cele mai afectate, sectorul serviciilor și cel industrial se remarcă prin dimensiunea decalajului, în timp ce, de exemplu, companiile din sectoarele de catering și cazare au înregistrat în schimb o creștere semnificativă a angajărilor stimulate (+ 60% din 2016 până în 2022) , iar sectoarele tehnologice și industriale continuă să sufere din cauza lipsei de muncitori calificați.

Această diferență pare să reflecte și o slabă capacitate a sistemului de formare de a se adapta la nevoile de inovare tehnologică și digitalizare.

Printre categoriile cele mai penalizate se numără tinerii, care se trezesc adesea confruntați cu o ofertă de formare deconectată de piața muncii. Femeile, încă împiedicate de inegalitatea de gen puternică și de sarcinile familiale disproporționate și lucrătorii peste 45 de ani, pentru care politicile privind îmbătrânirea activă , adică cele care privesc îmbătrânirea activă și sănătoasă, par a fi încă inadecvate.