Salariu minim mai mare de anul viitor. Majorările ar urma să fie făcute în 2024, an electoral, și nu etapizat, până în 2026, conform directivei UE. Pe lângă capitalul electoral, politicienii beneficiază și de o creștere consistentă a veniturilor, fiindcă salariile bugetarilor de lux sunt raportate la salariul minim pe economie, indexat de 9-10 ori.

Un spor de 25% la salariul minim înmulțit cu 10 ar depăși inflația fără probleme. În schimb, la baza piramidei salariale, ceea ce se primește în plus va fi topit de inflație: deși vor avea mai mulți bani în mână, românii vor putea cumpăra mai puțin decât înainte de majorare. Analiștii economici sunt îngrijorați de această manevră populistă. Creșterea nefundamentată a salariului minim ar duce la scăderea competitivității pe piețele externe, la închiderea multor firme și deci la șomaj, se arată într-o minută a Consiliului BNR.

Alte Articole

Andra și Cătălin Măruță au o casă de vis. Interiorul te ...

Ziua Copilului 2023. Ce angajaţi au luat prime pentru minivacanţa ...

Revolut revoluţionează creditarea şi distruge concurenţa. ...

Guvernul pregăteşte noi pachete şi ajutoare pentru români. Marcel Boloş anunţă cine va primi banii

Creșterea salariului minim, respectiv a taxelor încasate de stat, ar fi o soluție pentru acoperirea deficitului bugetar cu banii privaților. Pot firmele românești să suporte creșterile salariale corespunzătoare unui salariu minim de 3800 de lei brut, l-am întrebat pe Adrian Negrescu?

”După ce au obligat ca orice afacere din România, indiferent de dimensiuni, să aibă minimum un angajat cu salariu pentru care să se plătească contribuţii (şi s-au lăudat, astfel, cu această formă de iobăgie de iz fanariot, neîntâlnită nicăieri în lumea civilizată), era de aşteptat să vină din nou cu ideea de a creşte salariul minim, a răspuns analistul economic. Însă, realitatea arată că nu există, în acest moment, nici măcar un minim studiu de impact legat de efectele creşterii salariului minim. S-ar putea să fie un adevărat bumerang economic care, în loc de efecte pozitive – o creştere a bunăstării oamenilor, să provoace inflaţie şi disponibilizări de personal”, a spus Negrescu.

Salariu minim, crescut din pix

Nu ar trebui ca și salariile trebuie să crească, fiindcă pierdem permanent forță de muncă, atrasă de țările occidentale? ”Nu spun că nu este necesar ca salariile oamenilor să crească, dimpotrivă. Însă dacă o faci din pix, fără un minim studiu de impact, s-ar putea să te trezeşti că, în loc să încasezi mai mult la buget, vei trimite contingente tot mai largi de salariaţi în economia subterană, să fie plătiţi la negru. Dacă vrei cu adevărat să susţii creşterea salariilor din România, ar trebui, tu stat, să reduci taxele pe muncă în condiţiile în care mai mult de jumătate din ce câştigăm se duce la stat (incluzând aici şi tva şi accize)”, a explicat Adrian Negrescu.

Bugetarii de lux, principalii beneficiari ai majorărilor

Întrebat dacă se acoperă gaura din buget, prin această manevră fiscală, analistul economic a fost ferm: creșterea salariului minim va crește cheltuielile cu salariile bugetarilor, deci în măsura în care nu reduce numărul acestora, măsura nu va avea efect pe deficitul bugetar. În schimb, de creșterea salariului minim vor beneficia cei aflați în vârful ierarhiei, ale căror venituri sunt stabilite la de zece ori salariul minim.
”Un lucru este sigur, a spus Negrescu: atâta timp cât salariile bugetarilor, ale demnitarilor, vor fi calculate în funcţie de creşterea salariului minim, politicienii, cei aflaţi la frâiele administrative ale acestei ţări vor face totul pentru a forţa o majorare, ignorând, ca de obicei, ideea de dialog social și de consultare cu mediul de afaceri”.

Marius Budăi, anunţ despre planul de creştere a salariilor şi a pensiilor

Marius Budăi, ministrul Muncii, a explicat într-un interviu exclusiv pentru Antena 3 CNN care este planul pentru creşterea salariilor şi a pensiilor.

Ministrul Muncii, Marius Budăi anunță decizii de Paște. Acesta a explicat ce se întâmplă cu salariul minim şi de când ar putea să crească la 3.500 sau 4.000 lei, dar şi ce se întâmplă cu pensia minimă, când ar putea ajunge la 3.000 lei şi în ce condiţii.

Întrebat cât ar trebui să fie pensia minimă în România pentru un trai cât de cât decent, Marius Budăi a spus: „Este foarte greu să răspunzi cu o cifră exactă la această întrebare. Am făcut odată imprudența să dau o valoare și tot timpul vor fi comentarii. Atunci când ai un prag, de ce nu mai mult, de ce nu mai puțin? De unde să plătim? De ce cifra aceasta? Eu cred că discuțiile trebuie să se ducă în alte zone, nu neapărat pe cifre exacte, cât pe a te gândi ceea ce înseamnă viața unui om la fiecare etapă a a vieții lui și ce parcurge în acea etapă și ce nevoie are?

Sunt întrebări care nu au decât un final, o critică pe care ți-o iei, ți-o primești ulterior nemeritat, pentru că unii oameni au nevoi mai mari, alții mai mici și tot timpul vor fi comentarii în jurul acestei cifre.

Guvernul Ciucă a promis: nu vor fi tăiate salariile, nu vor fi bugetari dați afară din sistem și nici nu vor fi introduse taxe și impozite / „Fac apel către marii contribuabili să-și plătească datoriile către stat!” (VIDEO)

Însă datoria noastră este și cred că s-a văzut de când am intrat la guvernare, noi PSD, că am avut mare parte din măsurile sociale care au fost implementate și sunt în derulare, de a fi implementate, o necesitate pentru oameni și nu era doar un moft al Partidului Social Democrat. Însă trebuie în același timp să avem acel echilibru între măsurile sociale și măsurile economice, astfel încât să nu dezechilibrăm.

Nu promovăm și nu vom promova niciodată într-o perioadă de criză cum suntem acum la nivel mondial. Este nu este o perioadă tocmai fericită să promovăm austeritatea sub nicio formă. Am spus și în 2010-2012, când a fost acea perioadă de tăieri de salarii, de taxări de pensii, intenții de tăieri de pensii, că austeritatea în perioadă de criză nu este o soluție și nu vom promova așa ceva.

Nu pot încadra în timp, însă, din păcate, noi ar trebui să strângem foarte multe incendii, să trecem de la paradigma lui „nu pot și vom vedea”. Știți că doar de asta am avut parte în anii 2020 și anii 2021, deci răspunsul de genul nu se poate și vom vedea, să trecem la la expresia se poate facem acum și încercăm să facem cât de bine putem să apărăm în special categoriile vulnerabile și să nu lăsăm pe nimeni la marginea societății. Trebuie să continuăm astfel de lucruri și suntem în situația în care stingem incendii, pentru că am intrat la un deficit foarte mare, la niște împrumuturi foarte mari atunci.

Salariu minim, creştere etapizată

Salariul mediu orar în anul 2022 este estimat la 22,9 euro în Uniunea Europeană şi la 25,5 euro în zona euro, ceea ce înseamnă că, faţă de 2021, a crescut cu 4,4% în UE şi cu 4% în zona euro, arată datele publicate joi de Eurostat.

Atât în zona euro cât şi în UE, salariul mediu orar şi salariile exprimate în monedele naţionale au crescut. Totuşi, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Ungaria (16,4%), Bulgaria (15,5%), Lituania (13,4%) şi România (12,3%).

La polul opus, cele mai mici creşteri salariale au fost înregistrate în Danemarca (2,2%), Italia, Malta şi Finlanda (toate cu 2,3%).

În 2022 comparativ cu 2021, în Uniunea Europeană, salariul mediu orar a crescut cu 3,2% în sectorul non-business, cu 4,9% în sectorul de business, cu 4,6% în industrie, cu 5,2% în construcţii şi cu 5% în servicii.

În Uniunea Europeană, activităţile economice care au înregistrat cele mai mari creşteri ale salariilor medii orare în 2022 au fost înregistrate în industria extractivă (9,6%), urmate de activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6,4%), furnizarea de electricitate, gaze, căldură şi aer condiţionat precum şi activităţi financiare şi de asigurări (ambele cu o creştere de 5,6%).