Salariul minim, negocieri la Guvern pentru majorare

Violeta Alexandru a declarat, joi, în şedinţa de Guvern, că la nivelul Ministerului Muncii au avut loc trei consultări cu sindicatele şi patronatele pentru stabilirea salariului minim. Pe de o parte, patronatele susţin îngheţarea salariului minim, pe de altă parte, sindicatele cer creşterea lui.

13 nov. 2020, 06:44
Salariul minim, negocieri la Guvern pentru majorare

Salariul minim pe masa tratativelor. Patronatele vor îngheţare, sindicatele vor creşterea lui. Premierul Ludovic Orban şi ministrul Muncii, Violeta Alexandru, au discutat, joi, în şedinţa de Guvern, despre stabilirea salarului minim pentru anul viitor. Alexandru a precizat că au fost deja trei runde de discuţii pe această temă, existând atât păreri referitoare la păstrarea actualului cuantum, cât şi referitoare la majorarea acestuia. ”Să ne bazăm pe date clare şi să ţinem cont de posibilele consecinţe economice şi sociale”, a cerut premierul.

Majorare salariu minim în România. Economişti:”Poate redresa economia”

„Noi am avut, la nivelul Ministerului, deja trei runde de consultări cu sindicatele şi patronatele. Parte dintre dânşii au fost prezenţi în sala de şedinţe a Ministerului, parte online. Am deschis dezbaterile inclusiv pentru cei din afara Bucureştiului. Sunt păreri pe de o parte în favoarea unui unei îngheţări a salariului minim actual, dar, repet, nicio discuţie nu e luată. Am dat posibilitatea acestor discuţii pe baza datelor puse la dispoziţie de Comisia Naţională de Prognoză şi a INS şi ambele instituţii au fost foarte cooperante. Pe de altă parte sindicatele, în mod evident, susţin un punct de vedere înspre creşterea salariului minim şi suntem acum în discuţii”, a spus Alexandru.

Ministrul a precizat că trebuie convocat Consiliul Naţional Tripartit când va permite agenda premierului.

Premierul Ludovic Orban i-a transmis ministrului Muncii că vrea să se ţină cont de date obiective şi să se ţină cont şi de posibile consecinţe sociale şi economice.

Salariul minim la nivel UE. Peste 1 milion de români au salariul minim

Comisia Europeană propune un sistem universal de calcul al saraiului minim brut pentru toate ţările membre UE. Sistemul de calcul ar trebui să ţină cont de puterea de cumpărare, nivelul şi rata de creştere a salariilor medii şi evoluţia productivităţii. La salariul mediu de azi de la noi, ar însemna ca salariul minim să crească cu 22%, până la 1.640 lei. Valentina Saygo, expert contabil, spune că în 5-7 ani salariul minim ar trebui să ajungă la jumătate din cel mediu. Mai spune şi că angajatorii susţin greu creşterile salariale, de aceea este important să existe o formulă de calcul agreată împreună.

În România există 1,2 milioane de angajaţi care au salariul minim pe economie. În august 2020 salariul mediu net în România era de 3.275 de lei net, potrivit Ziarului Financiar.

Salariul minim pe economie a crescut în România în ultimii 10 ani de la 600 de lei brut în 2009 la 2.230 de lei brut (1.340 net) în 2020

Ce spune Valentina Saygo, consultant: Eu cred că va fi destul de dificil.  Pentru un angajator creşterea salariului minim pe economie înseamnă de fiecare dată creşterea tuturor salariilor din firmă. Nu are o sustenabilitate economică, nu este în raport cu creşterea economică. Salariile trebuie să crească, dar este foarte important să ne dăm seama cum vor creşte aceste salarii. Putem să luăm în calcul indicele inflaţiei, putem să luăm în calcul creşterea de curs valutar.  În anul 2020 ştim că am avut o creştere cu 7% a salariului minim pe economie, care a fost o creştere decentă.  O creştere sustenabilă economic ar fi de încadrat în 10% maxim”.

Pandemia covid-19 aruncă între 88 şi 115 milioane de oameni din lume într-o sărăcie extremă; Opt noi săraci din zece trăiesc în ţări cu venituri ”intermediare”, iar tot mai mulţi cu salariul minim

Anul 2020 ar fi trebuit să fie marcat de o nouă reducere a sărăciei extreme, însă pandemia covid-19 a dat totul peste cap, iar între 88 şi 115 milioane de oameni în plus trăiesc cu doar 1,90 dolari pe zi – adică mai puţin decât preţul unei cafele într-o ţară avansată -, iar tot mai mulţi locuiesc la oraş, relatează AFP.

”Reducerea sărăciei a suferit cel mai grav revers de decenii, după aproape un sfert de secol de declin constant al sărăciei extreme în lume”, rezumă Banca Mondială (BM) într-un raport despre sărăcie pe care l-a publicat miercuri.

Numărul persoanelor care tăiesc în sărăcie extremă urmează să continue să crească la 150 de milioane până în 2021. Opt noi săraci din zece trăiesc în ţări cu venituri ”intermediare”.

”Noii săraci sunt mai urbani, mai bine educaţi şi mai puţin susceptibili să muncească în agricultură decât cei care trăiau în sărăcie extremă înainte de covid-19”, subliniază, de asemenea, autorii raportului, publicat înainte de reuniunile din toamnă ale BM şi Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Ei muncesc mai mult în sectoarele serviciilor, construcţiilor sau industriei, precizează autorii raportului.

Sărăcia extremă – al cărei prag a fost stabilit la 1,90 dolari pe zi – ar urma să atingă între 9,1% şi 9,4% din populaţia mondială în 2020.

FEMEI ŞI COPII

Este o ”întoarcere în urmă”, deplânge instituţia de la Washington, care precizează că în 2017 nivelul sărăciei era de 9,2%. Fără şocul mondial provocat de criza sanitară, această cifră ar fi trebuit să  coboare la 7,9% anul acesta. Raportul arată că o mare parte a ”noilor săraci” va fi concentrată în ţări care înregistrează deja un nivel mare al sărăciei.


loading...