Salvamontiştii din România transmit, miercuri, că natura activităţii derulate presupune riscuri reale, care rareori pot fi pe deplin evaluate sau îndepărtate, condiţii de teren dure, vreme imprevizibilă şi acces dificil. În aceste condiţii, ei reclamă că recunoaşterea materială nu este pe măsură responsabilităţii şi pericolului asumat. „Sporul de până la 300 de lei brut – similar unor funcţii administrative cu program fix şi fără expunere la risc – nu reflectă realitatea muncii pe care o desfăşurăm”, au transmis salvamontiştii.
„Salvatorul, o persoană care, mai degrabă fuge către un eveniment periculos, în loc să fugă de acesta. Salvatorii reprezintă o categorie profesională cu un profil psihologic şi ocupaţional aparte, fiind expuşi în mod constant la situaţii limită, suferinţă umană şi intervenţii în condiţii de risc extrem. Chiar şi în condiţiile respectării protocoalelor de siguranţă, natura activităţii poate implică adesea asumarea unor riscuri personale considerabile în scopul salvării vieţii altora”, au transmis, miercuri, reprezentanţii Salvamont România.
Potrivit acestora, chiar şi în condiţiile în care resursele materiale şi umane sunt reduse, salvatorii montani continuă să intervină, chiar şi în condiţiile unei structuri de personal deficitară, capacitatea operaţională la nivel naţional fiind sub 20% din necesar.
„Activitatea de salvare montană presupune riscuri reale, imprevizibile, greu sau chiar imposibil de evaluat şi anulat, în condiţîi de teren dure, vreme imprevizibilă şi acces dificil. Fiecare misiune solicită efort fizic şi psihic considerabil, însă echipele de salvatori reuşesc să intervină eficient, având grad de răspuns de 100% la toate solicitările şi contribuind direct la siguranţa publică. În acest context, apare firesc întrebarea: este recunoaşterea materială pe măsură responsabilităţii şi pericolului asumat?”, au mai transmis salvamontiştii.
Aceştia afirmă că „sporul actual de până la 300 de lei brut – similar unor funcţii administrative cu program fix şi fără expunere la risc – nu reflectă realitatea muncii” pe care o derulează, după un program imprevizibil, inconstant, adaptat în funcţie de sezonul turistic şi influenţat permanent de situaţiile de urgenţă intervenite.
„Nu este vorba despre o revendicare, ci despre o analiză onestă: putem vorbi despre echitate în sectorul public când riscurile majore sunt răsplătite simbolic, iar activităţi fără expunere sau impact real beneficiază de tratament similar? Considerăm că este momentul pentru o regândire a criteriilor prin care statul recompensează muncă – în funcţie de dificultate, impact social şi pericolul asumat, nu doar de încadrarea birocratică”, se mai arată în comunicatul Salvamont România.
Salvamontiştii apreciază că „sporurile ar trebui acordate în funcţie de implicare şi performanţă, nu eliminate în mod uniform”.
„Este esenţial să existe reguli clare şi transparente privind acordarea acestor beneficii, astfel încât să fie încurajaţi cei care aduc rezultate concrete şi contribuie activ la îmbunătăţirea sistemului (…) Dincolo de recunoaştere simbolică, trebuie spus clar: nu putem supravieţui şi nu ne putem întreţine familiile doar cu felicitări şi aprecieri. Într-un sistem în care realitatea de zi cu zi presupune responsabilităţi personale, cheltuieli, nevoi şi siguranţă financiară, este esenţial că sprijinul acordat celor care îşi pun viaţa în slujba celorlalţi să fie nu doar moral, ci şi concret”, se mai arată în comunicat.
Salvamontiştii consideră că profesia, „având în vedere specificul, gradul de risc şi importanţa activităţii desfăşurate, este firesc să beneficieze de recunoaştere oficială, inclusiv la momentul pensionării”.
Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, plafonarea sporului pentru activitatea în condiţii periculoase sau vătămătoare la 300 de lei brut pe lună. De asemenea, concediul suplimentar acordat pentru prestarea de munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori activitate în locuri de muncă în care există astfel de condiţii, va avea o durată cuprinsă între 3-5 zile lucrătoare.
Vicepremierul Dragoş Anastasiu, despre munca la stat: Încă plimbăm mape sau bonuri ca să intre cineva în instituţie. Să terminăm cu sporurile. Să plătim conform fişei postului
Vicepremierul Dragoş Anastasiu susţine că ritmul la stat este mai lent decât cel din privat, digitalizarea fiind unul dintre capitolele care trebuie îmbunătăţite. ”Încă plimbăm mape sau bonuri ca să intre cineva în instituţie”, spune vicepremierul.
Dragoş Anastasiu, care se ocupă în Guvern de reforma administraţiei publice, susţine o nouă lege a salarizării care să elimine sporurile şi să stabilească bonusuri de performanţă. ”Trebuie să plătim conform fişei postului. Dacă lucrează la o firmă de stat şi este macaragiu, nu trebuie să-i dau spor de periculozitate. Îl bag în salariu. Salarii plus bonusuri pentru performanţă”, explică Anastasiu, care dezvăluie ce salariu are un consilier angajat la cabinetul său de la Guvern: 6.000 de lei, cu tot cu sporuri.
Vicepremierul Dragoş Anastasiu a fost întrebat în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, cum a fost trecerea din mediul privat la stat. ”Să ştiţi că mai bine decât mă aşteptam, într-un fel. E foarte antreprenorial. Când ai mişcat o familie, o companie, o industrie, ai încercat să mişti şi poţi să mişti o ţară. Acum, sigur că sunt şi la Administraţia Prezidenţială, şi aici, la Guvern, multe lucruri de îmbunătăţit începând cu digitalizarea. Încă plimbăm mape sau bonuri ca să intre cineva în instituţie. Sunt multe lucruri de făcut. E cumva alt ritm decât în privat. Da, e puţin mai lent, dar sunt oameni ok, sunt mulţi oameni ok. În cele două locuri pe care eu le-am cunoscut, nu bine plătiţi. Discutăm despre cineva senior, care e consilier simplu – 6.000 de lei, inclusiv sporuri. Sigur că în alte părţi găsim alte lucruri. Şi inechitate. Adică lumea merge inclusiv de la un minister la altul. Va trebui să lucrăm la treaba asta, să eliminăm inechităţile”, a spus Dragoş Anastasiu, la Prima TV.
Vicepremierul susţine că România are nevoie de o nouă lege a salarizării, care să elimine sporurile şi să stabilească bonusuri de performanţă, după modelul din mediul privat.
”Eu nu cred în ideea asta de sporuri. Şi sporurile au venit ca o reacţie la măsuri aberante care au fost luate în trecut. Adică nu s-au mai indexat salariile în cele mai multe locuri din 2019. Dar uitaţi-vă cât a fost inflaţia. Şi ca să nu ne batem joc de oameni, am descoperit 200 de sporuri: spor de antenă, spor de praf, spor de pisici, spor de câini şi aşa mai departe. Deci prea multe chestiuni ca să atenuăm sau să eliminăm imposibilitatea de a nu mări salariile. Şi aici, după părerea mea personală, dar e o părere strict personală, trebuie regândită salarizarea, trebuie pusă pe alte picioare, să terminăm cu sporurile. Vă dau un exemplu. Cineva, un grefier, trebuie să primească spor de confidenţialitate? Medic, ca mine, trebuie să primească spor de confidenţialitate? Păi am semnat un jurământ. În meseria mea, de medic, nu trebuie să-mi ceară nimeni să mă plătească suplimentar pentru confidenţialitate. Sau dacă sunt în zona magistraţilor sau a juriştilor. Trebuie să vedem fişa postului, să plătim conform fişei postului. Dacă lucrează la o firmă de stat şi este macaragiu, nu trebuie să-i dau spor de periculozitate. Îl bag în salariu. Salarii plus bonusuri pentru performanţă. Ai nişte indicatori de performanţă. Indiferent ce faci, trebuie să faci asta, asta, asta. Performezi, perfect. Performezi mai bine, plăteşti mai mult. Deci trebuie să introducem principiile astea pe care le avem în business şi la stat”, a conchis Bolojan.
Guvernul a hotărât reducerea sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de la 15% din salariul de bază (dar nu mai mult de 1.500 de lei brut), cât era, la 300 de lei brut – de la 1 iulie. Premierul Ilie Bolojan a dezvăluit că la mai multe ministere şi companii de stat se acordă sporuri „în cascadă”. De exemplu, la Ministerul Proiectelor Europene, angajaţii primeau spor de fonduri europene de 50%, peste care se acorda un stimulent de 45% şi peste care se acorda un spor de condiţii vătămătoare de 15%. Din acest motiv, un funcţionar de execuţie a ajuns să câştige 13.400 lei net, mai mult decât un ministru, a explicat Ilie Bolojan.