SĂNĂTATE: Ce trebuie să ştie orice femeie despre mamografie

Pentru femeile sub 40 de ani, mamografiile sunt recomandate doar dacă există suspiciuni medicale relevante pentru care examinarea ar fi eficientă în stabilirea diagnosticului.

Folosirea unei doze scăzute de radiații permite medicilor să repete mamografia o dată pe an începând cu vârsta de 40-50 de ani. Această examinare este prescrisă obligatoriu femeilor ce au antecedente personale sau familiale de cancer la sân sau la alte organe, în funcție de vârstă acestora, potrivit doctorulzilei.ro.

Înainte de această vârstă, medicii preferată să recomande ecografia, deoarece țesutul sânilor la vârste tinere este mai dens și există riscul unui diagnostic eronat, din cauza nodulilor sau pseudo-nodulilor care apar de la grăsime. Dacă o persoană, chiar și după 40 de ani, are caracteristice sânului asemănătoare vârstei de sub 40, se preferă inițial o ecografie. În caz că apar suspiciuni, se recomandă ulterior realizarea unei mamografii.

Unele studii au arătat că mamografia poate reduce rata de deces prin cancerul de sân cu mai mult de o treime.

Alte articole

Ionela Năstase, diagnosticată cu cancer: ”Acum un an, viața mea s-a oprit pentru câteva secunde, la un control de rutină…”

Jessie J. a anunțat că suferă de cancer. Primele declarații: „M-ați iubit în toate momentele mele, am nevoie de o îmbrățișare”

Mamografia este realizată cu un aparat radiologic special numit mamograf, iar pentru a obține o expunere optimă este necesară comprimarea sânului. Procesarea și developarea filmului sunt riguros controlate pentru a obține o imagine de cea mai bună calitate.

Mamografia nu este dureroasă. Unele femei pot avea un ușor disconfort pe moment, dar numai pe parcursul presării sânului de către aparat – procedeu necesar pentru a obține o imagine clară și precisă. Disconfortul ușor este resimțit, de obicei, de femeile cu sâni mai mici, datorită dificultății de care apare la prinderea sânului între cele două plăci ale aparatului, care să permită realizarea unei imagini clară. Această presiune nu determină apariția cancerului.

Mamografiile sunt folosite pentru a diagnostica modificările sau anomaliile de structură detectate prin auto-examinare sau prin examen clinic, și necesită adesea mai mult de 2 expuneri, fiind folosite ca screening pentru a detecta cancerul incipient, nesuspectat.

Pentru a vizualiza structura internă a sânului se fac 2 expuneri pentru fiecare sân. Cele 2 proiecții standard presupun câte o imagine cu:

• vedere cranio-caudală (de sus în jos), care permite obținerea unei imagini mai bune a sectoarelor centrale și mediale ale sânului, (excluzând țesuturile mamare ce se extind la nivelul axilei);
• vedere medio-laterală, care este mai importantă deoarece arată toată glanda.

Majoritatea modificărilor care apar la nivelul sânilor nu sunt maligne, și de aceea, la cele mai multe femei ce optează pentru examinări periodice nu se va detecta cancer mamar în timpul acestora. În cazul în care mamografia este normală, aceasta poate fi repetată la fiecare 2 ani pentru femeile cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani, și o dată pe an la femeile ce au peste 50 de ani.

Uneori medicii radiologi vor recomanda reluarea mamografiei la interval de câteva zile pentru a investiga în amănunt anumite zone ale sânului care prezintă aspect deosebit. Una dintre situații este dată de prezența unor noduli calcifiați care necesită examinare în ceea ce privește numărul, mărimea și zona în care sunt localizați, împreună cu alte caracteristici. Uneori aceștia pot indica prezența cancerului de sân precoce, dar de obicei nu sunt altceva decât simple chisturi.

Dacă se descoperă cancer la nivelul sânului, există multiple opțiuni terapeutice, incluzând chirurgia, radioterapia, tratamentul hormonal, și chimioterapia. Opțiunile terapeutice sunt în funcție de fiecare femeie și de tipul și dimensiunea cancerului mamar prezent. Diagnosticul de cancer nu se acordă decât după efectuarea unei biopsii amănunțite a țesutului presupus canceros.

Riscurile asociate mamografiei

Beneficiile examinării prin mamografie depășesc orice riscuri potențiale asociate iradierii. Studiile recente au estimat că radiațiile la care este expus corpul în cursul examinării prin mamografie sunt mai mici decât iradierea cosmică la care este expus un pasager ce face un zbor intercontinental sau un schior aflat pe un munte, la o altitudine de peste 3000 de metri.

Datorită riscului potențial al expunerii, mamografia nu se recomandă femeilor însărcinate.

Pentru persoanele care au implant de sân există o șansă extrem de scăzută ca presiunea exercitată în timpul procedurii să cauzeze o ruptură sau o herniere a țesutului. Pentru femeile cu implant de sân, capacitatea unei mamografii de a detecta anomaliile scade de la 92% la 33%, deoarece conținutul implantului (gel sau lichid) poate bloca vederea, la fel și țesutul cicatricial ce se formează în jurul implantului.

Rezultate fals-pozitive și fals-negative

• Rezultatele fals pozitive sunt atunci când mamografia arată că există anomalii, dar acestea se dovedesc a nu fi cancer. Majoritatea acestor rezultate fals pozitive se vor dovedi a fi negative pentru cancer. La toate vârstele, 5-10% dintre mamografii sunt anormale și sunt urmate de teste adiționale (aspirație cu ac subțire, biopsie chirurgicală, sau ecografie).
• Rezultatele fals-negative sunt atunci când mamografia pare normală deși cancerul există, acestea apărând mai des la femeile tinere decât la cele în vârstă.

Citeşte şi Primele simptome ale cancerului mamar