Timp de aproape 40 de ani, Sanda Țăranu a fost una dintre cele mai cunoscute figuri ale televiziunii publice, într-o perioadă în care crainicii de televiziune reprezentau nu doar simple prezențe pe ecran, ci adevărate repere de profesionalism și rafinament cultural.
Cu o dicție impecabilă, o voce calmă și o apariție sobră, dar elegantă, ea a devenit pentru public simbolul unei televiziuni construite pe rigoare, discreție și prestanță, potrivit Radio România Cultural.
Sanda Țăranu s-a născut la București, la 8 ianuarie 1939. A studiat timp de trei ani la Facultatea de Chimie Industrială, înainte de a decide să urmeze Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, pe care l-a absolvit în 1963. În timpul studenției colaborase deja cu Televiziunea Română, iar imediat după absolvire a primit oferta de a prezenta jurnalele televiziunii publice.
Deși își dorise inițial o carieră în teatru, a rămas fidelă televiziunii și a devenit rapid una dintre cele mai iubite prezențe ale micului ecran. A prezentat programe culturale, emisiuni speciale și ediții de festival, fiind asociată inclusiv cu celebrul festival „Cerbul de Aur” și cu transmisiuni internaționale realizate de TVR în anii ’60 și ’70.
Pentru multe generații de telespectatori, vocea sa rămâne legată de emisiunea Teleenciclopedia, una dintre cele mai longevive producții din istoria televiziunii românești. După retragerea oficială din fața camerelor, în 1998, Sanda Țăranu a continuat să colaboreze cu televiziunea publică drept narator, traducător și realizator de emisiuni.
În ultimii ani, aparițiile sale publice au devenit tot mai rare. Celebra crainică din perioaa comunismului seretrăsese din viața publică și își împărțea timpul între București și casa sa din Breaza.
Sanda Țăranu a continuat să fie percepută ca un reper al eleganței și al bunului gust în spațiul public românesc. În numeroase interviuri și evocări recente, era descrisă drept „vocea de aur a TVR”.