Fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în dosarul în care este acuzat de luare de mită în valoare de 800.000 de dolari.

Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că, în calitatea menţionată, Călin Popescu-Tăriceanu ar fi pretins (în cursul anului 2007) şi ar fi primit (în cursul anului 2008), în mod indirect, de la reprezentanţii unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanţă, în schimbul exercitării atribuţiilor sale în aşa fel încât să fie adoptate o serie de hotărâri favorabile companiei, respectiv hotărârile de guvern 199/2008, 634/2008, 1193/2008 şi 1451/2008.

Alte Articole

Vestea tristă a dimineții. Din păcate, Alexandru Arșinel...

Bebino, liderul Clanului Sportivilor, coleg de închisoare cu ...

Magistraţii sfidează restricţiile Guvernului şi pe Raed Arafat. ...

Citeşte şi: DNA a mers în Austria pe urmele banilor pe care îl acuză pe Tăriceanu că i-ar fi luat mită

„Fapta de pretindere a prim-ministrului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu s-ar fi realizat, în perioada aprilie – mai 2007, în mod indirect, prin intermediul unui om de afaceri (trimis în judecată în anul 2019 pentru complicitate la luare de mită), care ar fi solicitat în numele prim-ministrului un comision de 10% din valoarea actelor adiţionale/plăţilor la un contract comercial derulat de compania austriacă, în schimbul adoptării hotărârilor de guvern care urmau să permită acest lucru, conform intereselor companiei. Fapta de primire de către prim-ministrul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, în cursul anului 2008, în mod indirect, s-ar fi realizat prin două acţiuni de primire (la 7 noiembrie 2008 a sumei de 500.000 USD şi la 25 noiembrie 2008 a sumei de 300.000 USD)”, menţionează anchetatorii.

DNA spune că suma totală de 800.000 USD, reprezentând comisionul plătit de reprezentanţii firmei austriece, prin intermediul unor companii offshore, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată unei firme de consultanţă.

În vederea confiscării obiectului infracţiunii de luare de mită, în cauză s-a dispus sechestru asigurator pe bunuri imobile aparţinând lui Popescu-Tăriceanu până la concurenţa sumei de 800.000 USD, echivalent în lei – 3.204.640 lei, informează procurorii.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu propunerea de menţinere a măsurilor asiguratorii.

Apărarea lui Călin Popescu Tăriceanu a invocat pe parcursul dezbaterilor din ședințele secrete, din faza camerei preliminare, mai multe pretinse vicii ale probelor anchetatorilor și în consecință a cerut sancționarea pe calea restituirii dosarului la DNA.

Citeşte şi: Călin Popescu Tăriceanu, după ce a fost audiat la DNA. „Acest dosar pleacă de o serie de premise false şi aberante”

În 7 iunie ICCJ a admis o parte din cererile apărării lui Tăriceanu . La acel moment ICCJ a stabilit emiterea unor adrese „către Arhiva Secţiei Penale din cadrul instanţei supreme şi către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în vederea comunicării, în integralitate şi în copie certificată, a încheierii din data de 11 februarie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul de 2 Judecători de cameră preliminară, pronunţată în dosarul nr.2999/1/2018”.

Totodată, stabilea la acel moment ICCJ, „se va emite adresă către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica, în copie, volumele 44-50 din dosarul de urmărire penală nr.259/P/2015”.

Judecătorii au respins cererile de probe constând în emiterea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica dacă ofiţerii de poliţie judiciară care au întocmit procesele-verbale la care sunt ataşate comunicările electronice din volumele 44-50 din dosarul de urmărire penală nr.259/P/2015 (comisar şef Bucurenciu Sandu Mihai şi comisar Feticu Nicolae Ciprian), aveau la momentul respectiv calitatea de „specialişti IT”, în a căror competenţă exclusivă este recunoscută efectuarea propriu-zisă a percheziţiei informatice, potrivit dispoziţiilor art.168 alin.12 Cod procedură penală.

ICCJ a mai respins atunci și „emiterea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica dacă, la percheziţia informatică propriu-zisă efectuată de ofiţerii de poliţie judiciară, comisar şef Bucurenciu Sandu Mihai şi comisar Feticu Nicolae Ciprian, în perioada 29 ianuarie – 6 aprilie 2016, asupra clonelor mediilor de stocare, a participat persoana de la care au fost ridicate mediile de stocare respective şi care deţinea calitatea de inculpat în acea cauză, respectiv numitul Andronic Dan Cătălin, în acord cu prevederile art.168 alin.11 Cod procedură penală, potrivit cărora, la efecutarea percheziţiei informatice, este obligatorie prezenţa suspectului sau a inculpatului, sub sancţiunea nulităţii absolute reglementate de dispoziţiile art.281 alin.1 lit.e Cod procedură penală”.

Tot în faza camerei preliminare Tăriceanu a ratat și judecarea împreună cu omul de afaceri care ar fi înlesnit remiterea pretinsei mite, de 800.000 de dolari. Tăriceanu ceruse judecătorilor conexarea dosarului său cu cel al omului de afaceri Petru Berteanu.

În decembrie 2019, Petru Berteanu a fost trimis în judecată de DNA, la Curtea de Apel Bucureşti, pentru complicitate la luare de mită, fiind acuzat că l-ar fi ajutat pe Călin Popescu Tăriceanu să primească foloase materiale de la reprezentanţii firmei Fujitsu Siemens GMBH Austria, astfel încât Guvernul să prelungească, prin acte adiţionale, licenţele IT Microsoft pentru şcoli