În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii. Săptămâna Luminată este consacrată morţilor, fiind denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor. Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise. Pentru cei care mor în Săptămâna Luminată, slujba de înmormântare este oficiată după o rânduiala specială, slujba înmormântării fiind înlocuită de slujba Învierii.

Datorită Învierii Domnului, în Săptămâna Luminată, zilele de Miercuri și de Vineri sunt zile de harți și Biserica rânduiește dezlegarea la mâncărurile de dulce.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Angajat al unui supermarket, concediat după ce a folosit sacoșe ...

Simona Bucura-Oprescu, anunţ important pentru românii cu venituri ...

În prima zi din Săptămâna luminată se deschid porțile Raiului și ale iertării. În această zi, e bine să stropești casă cu agheazmă și să dai de băut la rude. În unele zone ale ţării există obiceiul “udatului” și al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.

În ziua de marți din Săptămâna Luminată oamenii nu ar trebui să lucreze. De asemenea, nu este bine să spălați, nici să călcați rufe, dar nici să faceți curat în casă. În Marțea Albă, cei care au morți în familie dau de pomană în această zi pască rămasă de la Paște și vin roșu pentru sufletele celor adormiți.

Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor.

În această zi, precum și în celelalte zile până la Rusalii, credincioșii nu vor face mătănii în biserică. De asemenea, nu se fac parastase, iar preoţii nu vor citi Psaltirea.

Nici în miercurea din Săptămâna Luminată femeile nu au voie să facă treburi în casă, în gospodărie. Potrivit tradiției, a munci de „nunta șoarecilor” echivalează cu a aduce rozătoarele în casă și a te lipsi restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta și dăunătorii în livezi.

Totodată, această zi cere un ritual al morților. 44 de găleți cu apă sunt carate de o persoană, două lumânări se aprind la toate cele patru capete, iar apă astfel “sfințită” se varsă apoi în fântână din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Această sărbătoare amintește de minunea care s-a întâmplat în apropiere de Constantinopol, când Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare, înainte de a urca pe tron, un izvor cu apă vindecătoare. După ce a ajuns împărat, el a ridicat o biserică în acel loc. În timp, apa acelui izvor a vindecat numeroși bolnavi.

Sărbătoarea Izovorul Tămăduirii e închinată Maicii Domnului. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care a vărsat atunci lacrimi lângă Crucea Mântuitorului, ni se arată acum ca izvor de nădejde şi de vindecare. Toate bisericile oficiază vineri slujbe de sfințire a apei, Aghiasma mică. Aghiasma poate fi băută pe toată durata anului.

În această zi, după Sfânta Liturghie, în biserici, şi uneori la fântâni şi izvoare, se săvârşeşte slujba sfinţirii apei. În unele părţi din ţară, preoţii merg şi stropesc casele credincioşilor cu această apă sfinţită.

În această zi, toate camerele din casă se stropesc cu Aghiasma Mică. Zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă, deoarece în această zi, apele sunt mai zgomotoase și mai zbuciumate.

Gospodinele nu au voie să spele, să calce sau să facă treburi casnice. Se spune că lucrul făcut în ziua sfântă nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată. Mai mult, astăzi nu se ține post.

Gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca ele să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la muncile agricole. Se stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului şi grădinile şi livezile, pentru a fi un an rodnic. Totodată, oamenii cred că acest ritual protejează recoltele de distrugerile provocate de grindină.