Săptămâna Mare: Semnificaţii, tradiţii şi superstiţii pentru Săptămâna Patimilor

Creştin-ortodocşii intră luni în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare (13-20 aprilie). Fiecare zi din acest interval care precede Paștele (20 aprilie) are o semnificaţie aparte. În aceste zile se fac slujbele bisericeşti numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ.

Cele mai importante denii din Săptămâna Mare sunt cunoscute drept deniile din Joia Mare şi Vinerea Mare. Este vorba despre Denia celor 12 Evanghelii, slujba din ziua de joi și cele 12 citiri din Noul Testament vorbesc despre prinderea, judecata şi răstignirea lui Iisus Hristos.

În Vinerea Mare, în toate bisericile ortodoxe se desfăşoară denia Prohodului Domnului, o slujbă în care sunt cântate în imnuri, împărţite în trei „stări”, patimile, răstignirea, moartea şi îngroparea Mântuitorului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Calendar ortodox 14 aprilie 2025. Săptămâna Patimilor – Lunea Mare. Sfântul Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin. Rugăciunea ce ne ajută în zilele pline de suferinţe

Alte articole

Vestea anului pentru angajați! Companiile vor putea să împartă până la 15% din profit cu salariații. Ce beneficii fiscale au dacă fac acest lucru

Sebastian Ghiță, atac fulgerător la adresa lui Dan Tăpălagă după dezinformările bandelor G4Media: „Neo-marxismul progresist agresiv pe care l-a vituperat în ultimii 15 ani a servit perfect intereselor Rusiei” / „Acum poate să plece liniștit la Londra și să toace milioanele luate de la moguli corupți și de la Securitate în schimbul tăcerii complice”

Săptămâna Mare: Lunea Mare

Din această zi începe Săptămâna Patimilor (Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos). Iosif cel prefrumos – fiul cel mai mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila – este icoană a lui Hristos, pentru că, asemenea lui, şi Domnul nostru a fost invidiat de iudei, a fost vândut de ucenicul său cu treizeci de arginţi, a fost închis în groapa întunecoasă a mormântului. Sculându-Se de acolo prin El însuşi, împărăţeşte peste Egipt, adică peste tot păcatul, îl învinge cu putere şi, ca un iubitor de oameni, ne răscumpără prin darea hranei celei de taină, dându-Se pe El însuşi pentru noi şi ne hrăneşte cu pâine cerească.

Tot în aceeaşi zi facem pomenire de smochinul cel neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Ca să convingă poporul nerecunoscător că are putere îndestulătoare şi spre a pedepsi, ca un Bun nu vrea să-şi arate puterea Sa de a pedepsi faţă de om, ci faţă de ceva care are o fire neînsufleţită şi nesimţitoare.
Istoria smochinului a fost aşezată aici spre a îndemna la umilinţă, după cum istoria lui Iosif a fost aşezată spre a ne înfăţişa pe Hristos. Fiecare suflet lipsit de orice roadă duhovnicească este un smochin. Dacă Domnul nu găseşte în el odihnă, a doua zi, adică după viaţa aceasta de acum, îl usucă prin blestem şi-l trimite în focul veşnic.

Citește și: Semnul divin primit de Oana Roman de la mama ei în Săptămâna Patimilor: „M-a marcat”

Săptămâna Mare: Marţea Mare

Această zi ne pregăteste pentru intrarea în cămara Mântuitorului, cu două parabole strict eshatologice – parabola celor zece fecioare (Matei 25, 1-13) şi parabola talantilor (Matei 25, 14-30; Luca 19, 12-27).
Când Domnul se suia la Ierusalim şi se ducea la Patimă, a spus ucenicilor Săi şi aceste două parabole, pentru ca nu cumva cineva trăind în feciorie să nu se îngrijească şi de celelalte virtuţi şi mai ales de milostenie, prin care se vădeşte strălucirea fecioriei.

Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO