Procurori milanezi investighează „turiștii de război”, occidentali care plăteau pentru a împușca locuitori din Sarajevo în timpul asediului din anii ’90.
Procurorii din Milano anchetează cetățeni italieni care ar fi plătit membri ai armatei sârbe bosniace pentru a se deplasa la Sarajevo, cu scopul de a ucide cetățeni în timpul asediului de patru ani asupra orașului, în anii ’90, relatează The Guardian.
Peste 10.000 de persoane au fost ucise în Sarajevo în urma bombardamentelor constante și a focurilor de lunetist între 1992 și 1996, în ceea ce a fost cel mai lung asediu din istoria modernă, după ce Bosnia și Herțegovina și-au declarat independența față de Iugoslavia.
Lunetiștii au fost cei mai temuți, în timpul asediului de la Sarajevo, întrucât împușcau la întâmplare oameni pe stradă, inclusiv copii, ca și cum ar fi fost un joc video sau un safari.
Civilii din Sarajevo erau vânați în timpul războiului de așa-numiții „turiști lunetiști”. Procuratura din Milano a deschis o anchetă după ce a fost sesizată de un jurnalist și scriitor italian care a strâns probe și mărturii legate de Sarajevo Safari.
Sarajevo se află într-o depresiune înconjurată de munți, ceea ce a făcut ca izolarea și atacarea acestuia să fie deosebit de ușoare. Sârbii bosniaci au asediat orașul timp de 4 ani, începând cu 1992.
În această perioadă, oameni din Occident, cu dare de mână, simpatizanți ai extremei drepte și pasionați de arme, plăteau bani grei ca să ajungă în oraș, de fapt, pe colinele din jurul acestuia, pentru a se distra ucigând oameni nevinovați.
Orașul Sarajevo este situat într-un bazin înconjurat de munți, ceea ce a făcut ca izolarea și atacarea sa să fie deosebit de ușoare.
Procurorii din Milano, conduși de Alessandro Gobbi, au lansat ancheta cu scopul de a identifica italienii implicați, acuzați de omor voluntar agravat de cruzime și motive abjecte.
Ancheta a pornit de la o plângere depusă de Ezio Gavazzeni, un scriitor din Milano care a adunat dovezi privind acuzațiile, precum și de la un raport trimis procurorilor de fostul primar al orașului Sarajevo, Benjamina Karić.
Gavazzeni a declarat că a citit pentru prima dată rapoarte despre presupușii turiști lunetiști în presa italiană în anii 1990, dar abia după ce a vizionat Sarajevo Safari, un documentar din 2022 al regizorului sloven Miran Zupanič, a început să investigheze mai departe.
Ezio Gavazzeni, jurnalist și scriitor, autorul plângerii penale: În acea perioadă au fost publicate doar două articole în Corriere della Sera și în La Stampa, în care se spunea că Tribunalul Permanent al Poporului a strâns mărturii în acest sens.
Ezio Gavazzeni a dus o muncă de investigație impresionantă pentru a strânge probe și mărturii, pentru a face plângeri la Procuratura din Milano.
„Sunt o serie de probe despre care nu pot vorbi acum. Pot spune că procuratura intenționează să-i găsească pe unii dintre acești, să le spunem, vânători, și în acest sens există probe. Apoi, și organizarea, pentru că nu puteau ajunge la Sarajevo pur și simplu„, mai spune Ezio Gavazzeni, jurnalist și scriitor, autorul plângerii penale.
Amatorii de „Safari la Sarajevo”, cum și-a denumit cineastul sloven Miran Zupanic documentarul realizat în 2022, ajungeau în oraș cu o companie de zbor sârbă, de la Trieste la Belgrad. Plăteau călăuze care să-i ducă apoi în Bosnia, la Sarajevo.
Ezio Gavazzeni, jurnalist și scriitor, autorul plângerii penale: Pot spune că Serbia avea cu siguranță un rol, pentru că ei controlau teritoriul
Plângerea, documentată de Ezio Gavazzeni, susținut de fostul magistrat Guido Salvini și de Benjamina Karic, primar al orașului Sarajevo între 2021 și 2024, are 17 pagini. Procurorul italian care a preluat cazul are o listă cu mai multe persoane care vor fi chemate să depună mărturie.
Ezio Gavazzeni, jurnalist și scriitor, autorul plângerii penale: Există mărturii ale unor familii care pierd, de exemplu, fetița în cărucior. O fetiță de doar câteva luni, iar lunetistul împușcă fetița, nu părinții care sunt acolo, pentru că scopul lunetistului este să provoace durere maximă: nu doar să ucidă, ci să ucidă cu durere maximă.
Vor fi chemați și câțiva martori din procesul lui Slobodan Milosevic, care au vorbit la Haga despre „lunetiștii turiști” ce plăteau premii soldaților sârbi bosniaci, în funcție de vârsta victimei, copiii fiind în top.
Afirmațiile sale au fost negate vehement de veteranii de război sârbi. „Sarajevo Safari a fost punctul de plecare”, a spus Gavazzeni.
„Am început să corespondez cu regizorul și de acolo mi-am extins ancheta până când am strâns suficiente dovezi pentru a le prezenta procurorilor din Milano,” a mai explicat procurorul.

Procurorul de caz: „Nu existau motivații politice sau religioase. Erau oameni bogați care mergeau acolo pentru distracție și satisfacție personală”
Gavazzeni a afirmat că „mulți, mulți, mulți italieni” ar fi fost implicați, fără a furniza însă cifre concrete. „Erau germani, francezi, englezi… oameni din toate țările occidentale care plăteau sume mari de bani pentru a fi duși acolo să împuște civili.”
Gavazzeni a adăugat: „Nu existau motivații politice sau religioase. Erau oameni bogați care mergeau acolo pentru distracție și satisfacție personală. Vorbim despre oameni care iubesc armele și care probabil merg la poligoane de tir sau în safari în Africa.”
Suspecții italieni se întâlneau în orașul Trieste, din nordul țării, și călătoreau la Belgrad, de unde soldații sârbi bosniaci îi însoțeau până pe dealurile din jurul Sarajevo. „Exista un trafic de turiști de război care mergeau acolo pentru a împușca oameni”, a spus el.
„Eu numesc asta indiferență față de rău.”
Gavazenni a identificat unii dintre italienii suspectați a fi implicați și ei vor fi interogați de procurori în următoarele săptămâni.
Probabil cele mai mediatizate morți provocate de lunetiști au fost cele ale lui Bošco Brkić și Admira Ismić, un cuplu documentat în filmul Romeo și Julieta în Sarajevo, care au fost uciși de un lunetist în 1993 în timp ce încercau să traverseze un pod.
Cadavrele lor au rămas în zona neutră dintre pozițiile bosniace și sârbe bosniace timp de câteva zile. Fotografiile au fost publicate de presa din toată lumea și au devenit simbolul caracterului aleatoriu și al inumanității războiului.
Strada principală care duce la Sarajevo, bulevardul Meša Selimović, a fost poreclită „Aleea lunetiștilor”, întrucât devenise extrem de periculoasă, dar nu putea fi ocolită, fiind drumul către aeroportul din Sarajevo.
Tramvaiele și autobuzele aveau geamurile sparte, iar peste tot erau semne de avertizare împotriva lunetiștilor.
Nicola Brigida, un avocat care l-a ajutat pe Gavazzeni să-și pregătească cazul, a declarat: „Probele acumulate după o lungă anchetă [de către Gavazzeni] sunt bine fundamentate și ar putea duce la o anchetă serioasă pentru identificarea vinovaților. Există, de asemenea, raportul fostului primar al orașului Sarajevo”.