Scade natalitatea în România. Anul trecut s-au născut cei mai puţini bebeluşi din istorie. Cum se explică declinul demografic

Scade natalitatea în România. Conform datelor de la INS, în 2021 s-au născut mai puţin de 180.000 de bebeluşi, în timp ce în 2020 în ţara noastră au venit pe lume peste 200.000 de copii.

Scade natalitatea în România. A fost atins un record negativ istoric

Citeşte şi Natalitatea în România, la pământ în luna martie. Raport îngrijorător al INS

„Generaţia din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generaţii au descendenţa finală sub nivelul de înlocuire”, a explicat academicianul Vasile Gheţău.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică, spune că este posibil ca pandemia de coronavirus să aibă un rol important în scăderea natalităţii din ţara noastră.

Alte articole

Bărbat arestat în cazul mâncării pentru bebeluși contaminate cu otravă

„Plateste sotul” – noua metoda de plata care castiga teren in shopping-ul online din Romania

„Aş spune chiar mai mult. Valoarea pe care am înregistrat-o în 2021 este practic cea mai mică din întreaga istorie a României. Mai mică şi decât valori înregistrate înainte de 1900, când România era redusă la două provincii – Ţara Românească şi Moldova.

După Al Doilea Război Mondial, a fost un boom demografic – mai totdeauna după războaie apare o asemenea creştere de natalitate –, apoi, prin anii 1960, s-a observat o tendinţă de scădere foarte pronunţată şi cei care guvernau atunci au făcut o încercare administrativă de blocare a scăderii.

Aşa a apărut, în 1967, decretul prin care erau interzise avorturile şi care a dus la 556.000 de naşteri în acel an – un record absolut în istoria României. După câţiva ani s-a intrat într-un trend scăzător al natalităţii şi a venit momentul 1989. Decretul respectiv nu a mai funcţionat şi natalitatea a fost lăsată la libera alegere a familiei.

Aşa s-a ajuns ca, în 2021, să avem această valoare sub 180.000 de nou-născuţi, un record negativ absolut. Din nefericire, în materie de natalitate, rezolvarea ei pe căi administrative este practic imposibilă. Naşterea unui copil nu o ia o femeie singură, ci împreună cu partenerul. Ori, românii au ajuns să amâne mereu şi data căsătoriei, şi mai ales data aducerii pe lume a primului copil”, a explicat sociologul Vladimir Alexandrescu, potrivit Adevărul. 

Majoritatea femeilor aduc primul copil pe lume în jurul vârstei de 30 de ani.

„Ori, la această vârstă, şi din punct de vedere biologic devine foarte complicat. Pentru a asigura un spor natural pozitiv, femeile aflate în perioada fertilă ar trebui să aducă pe lume fiecare câte trei copii. În termeni de demografie, aceasta înseamnă asigurarea unui indice de fertilitate peste 2. Indicele de fertilitate este, acum, la noi, de 1,7, mult sub rata de înlocuire”, mai spune Vladimir Alexandrescu.

Ce au făcut alte ţări din Europa care s-au confruntat cu declinul demografic

Citeşte şi Ce părere are Gabriela Firea despre interzicerea avorturilor: „La asta se va ajunge!”

„Prima ţară care a intuit gravitatea fenomenului a fost Franţa, care a trecut la un program complex de redresare cu rezultate destul de bune. Ei au mizat nu atât pe stimularea directă financiară a femeilor pentru a deveni mame, cât pe realizarea unui sistem care să le permită tinerelor mame ca la câteva luni de la naştere să poată să-şi reia activitatea profesională.

Şi asta s-a putut face obligând angajatorii să construiască creşe, grădiniţe şi întregul sistem de servicii pentru copii, astfel încât, la trei luni de la naştere, mama să se poată întoarce la serviciul pe care îl avea, împreună cu copilul. Cel mic intra în îngrijire cu personal calificat, în anumite momente din zi mama avea pauze de alăptare şi în acest fel s-a stimulat revenirea natalităţii pe un trend crescător, iar Franţa a rezolvat problema”, a explicat Vladimir Alexandrescu.

Alte ţări din Vest au mizat pe imigraţie puternică. Un astfel de exemplu este Germania, doar că România nu are de unde importa forţă de muncă. Poate doar din Africa sau Asia.

„O asemenea imigrare ar ridica mari probleme de adaptare, alte credinţe, alte obiceiuri. Deci, la noi, soluţia este să aplicăm nişte măsuri pe care le-au gândit şi francezii. Asta înseamnă timp, pentru că mentalitatea n-o schimbi într-un an. O măsură pe care o iei acum va avea efecte peste nişte zeci de ani. O generaţie înseamnă cam 20 de ani. O schimbare de mentalitate presupune un efort şi o coerenţă a politicilor de susţinere demografică pe o perioadă lungă şi să nu depindă de rotirea partidelor în Parlament”, conchide Vladimir Alexandrescu.

Gelu Duminică: România are cel mai accelerat trend descendent al populaţiei

Sociologul Gelu Duminică este de părere că scăderea natalităţii în România are legătură în primul rând cu efectele comunismului.

„România are cel mai accelerat trend descendent al populaţiei. Din păcate, numărul de nou-născuţi a tot scăzut an de an în România în ultimii 30 de ani. Au fost politici aberante în anii 1960-1970 – celebrul decret –, care au pus o presiune fantastică pe familie şi pe femei. În momentul în care lumea s-a eliberat, legea nu a mai existat şi libertatea a fost înţeleasă inclusiv în acest fel.

Când eram noi copii, pe la 25 de ani, presiunea socială era să ai copii şi să fii la casa ta. Vorbesc de anii 1990. În momentul de faţă, la 25 de ani dacă vrei să faci asta, toată lumea se uită cam strâmb la tine. Pentru că aşteptarea socială este ca prima dată să-ţi termini şcoala, să te pui pe picioare, eventual să vezi lumea şi apoi să te căsătoreşti.

Vârsta la prima naştere a crescut fantastic, de la 20 de ani, în 1990, la 28 de ani, în momentul de faţă. Şi va creşte în continuare. Modelul cultural vestic a ajuns şi în Est. Aceasta înseamnă o nupţialitate la o vârstă mai înaintată, un număr de copii mai mic, o investiţie în mamă mult mai mare decât în spaţiul românesc şi aşa mai departe”, mai spune sociologul.

Gelu Duminică este de părere că o altă cauză a scăderii numărului de nou-născuţi în România este faptul că multe familii aleg să se mute în străinătate, acolo unde îşi aduc pe lume şi copiii.