Demersul vine pe fondul criticilor tot mai puternice privind costul ridicat al energiei electrice din România, care, în pofida potențialului ridicat de producție, are printre cele mai scumpe tarife din Europa. Potrivit ministrului, cauzele sunt multiple, de la decizii politice grăbite în privința decarbonizării, până la dezechilibre în funcționarea pieței și la rolul intermediarilor.
„Am adus la aceeaşi masă ANRE, producători, furnizori, distribuitori de energie electrică, bursele, pentru a găsi o formulă prin care să scădem preţul. Am reuşit ca, după dezbateri interminabile, de zeci de ore, să cădem de acord asupra unor puncte care ar putea să ducă la reducerea preţului la energie pe termen scurt şi mediu. Aceste puncte le-am dezbătut şi în Guvern. Ieri am căzut de acord pe o formă finală, iar săptămâna viitoare o să le prezint într-o conferinţă de presă, împreună cu cei implicaţi, pentru că nu toate măsurile ţin exclusiv de Ministerul Energiei”, a declarat Bogdan Ivan la Digi 24.
Ministrul a subliniat că una dintre greșelile majore din trecut a fost retragerea din producție a „7.000 de megawaţi, o producţie în bandă bazată pe gaz şi pe cărbune”, în paralel cu asumarea celei mai ambițioase ținte de decarbonizare din Uniunea Europeană.
„Noi ne-am asumat, acum aproximativ 5 ani, că o să scoatem din producţie centralele pe cărbune din Valea Jiului, de la Complexul Energetic Oltenia, din Gorj, în timp ce Germania şi Polonia şi-au asumat ţinte 2040 – 2049. I-aş spune o asumarea pripită, care, poate, a încercat să scadă preţul la energia finală, dar faci această asumare în clipa în care te asiguri că pui ceva în loc.”, a punctat el.
Problemele de echilibru în consum și producție fac ca România să importe aproximativ 20% din necesarul de energie în intervalul de vârf 18:00 – 22:00, când prețurile cresc chiar și de 1.000 de ori față de intervalul diurn. În schimb, în perioada 10:00 – 18:00, producția depășește uneori consumul, ceea ce determină intrarea energiei în rețea fără cost, dar fără a putea fi utilizată integral.
Pentru a corecta aceste disfuncționalități, ministrul Energiei a anunțat că noile măsuri vizează în primul rând funcționarea pieței.
„O realitate o reprezintă faptul că energia electrică activă reprezintă aproximativ 52% din factură. În rest, sunt tarife, accesorii, transport al energiei, TVA, accize şi aşa mai departe. Şi am calculat cum putem să scădem toate aceste lucruri, să scurtăm acea speculă de care se tot vorbeşte de foarte mulţi ani, intermediarii neloiali şi neproductivi din piaţă.”, a adăugat acesta.
În acest sens, una dintre măsuri presupune introducerea unei garanții de 10% din valoarea achiziției pentru cei care cumpără energie pe piețele forward, astfel încât să fie descurajate speculațiile pe termen lung. O altă prevedere vizează simplificarea lanțului dintre marii producători, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Complexul Energetic Oltenia, și furnizorii de energie cu sute de mii de clienți, pentru a reduce costurile intermediare.
„Avem o piaţă mult mai simplă, o piaţă între producători şi furnizorii mari în mod direct, care automat, odată implementat acest mecanism, va face preţul să coboare”, a subliniat Ivan.
De asemenea, va fi introdus mecanismul market maker, prin care un jucător important din piață va stabiliza nivelul tarifelor și va putea contribui la scăderea acestora.
„Toate aceste măsuri care ar trebui să fie implementate începând cu săptămâna viitoare în următoarele trei luni ar trebui să ducă la o reducere, în medie, a preţului la energie cu 20-25% în aproximativ jumătate de an”, a conchis ministrul Energiei.