Scăderi îngrijorătoare pe piaţa imobiliară. În Bucureşti, numărul tranzacţiilor cu apartamente a scăzut cu aproape o cincime faţă de aceeaşi perioadă a lui 2025

În primele două luni din 2026, numărul tranzacțiilor cu apartamente din București a fost cu 18,6% mai mic decât în aceeași perioadă din 2025. În același timp, în Ilfov declinul a fost mai moderat, de aproximativ 10,9%. Evoluția vine după un an 2025 în care volumul total al tranzacțiilor în zona metropolitană București-Ilfov a scăzut deja cu 8,5% față de 2024, ajungând la 55.297 de unități.

În paralel cu reducerea tranzacțiilor, prețurile locuințelor noi au continuat să crească. În prezent, media în zona București-Ilfov se situează în jurul valorii de 2.500 de euro pe metru pătrat, cu aproximativ 20% mai mult decât în anul precedent. Specialiștii din domeniul imobiliar explică această evoluție printr-un deficit de proiecte noi și prin modificările legislative și fiscale care au influențat dezvoltarea rezidențială.

„Ceea ce vedem acum în piață este consecința unui deficit de autorizare acumulat pe parcursul mai multor ani, care se suprapune peste o cerere în așteptare și peste un cadru de reglementare în schimbare”, explică Oana Popescu, Head of Residential în cadrul Crosspoint Real Estate, asociat internațional al Savills în România, pentru Profit.ro.

„Proiectele rezidențiale pe care le preluăm din faza de concept reflectă o abordare din ce în ce mai selectivă a dezvoltatorilor. Vorbim despre mai puține unități, mai bine poziționate, cu un produs calibrat pe segmentele care absorb mai bine presiunea pe costuri. Această evoluție s-a reflectat și în mixul nostru de portofoliu, care s-a deplasat clar spre middle-high și premium, segmente care împreună reprezintă acum 80% din activitatea noastră de consultanță rezidențială”, a adăugat aceasta.

Alte articole

Vine criza imobiliară? Au scăzut vânzările apartamentelor, ce se întâmplă cu prețul locuințelor

Dezastru pentru Cristi Borcea! Ţeapa colosală luată în Dubai de fostul boss al lui Dinamo

Oferta limitată de proiecte noi este confirmată și de datele privind autorizațiile de construire. În 2025 au fost emise doar 4.013 autorizații de construire în zona București-Ilfov, cel mai redus nivel al ultimilor cinci ani. Deși indicatorul a crescut cu aproximativ 5% față de 2024, avansul este considerat marginal în raport cu deficitul acumulat în ultimii ani.

În același timp, livrările de locuințe noi au crescut ușor anul trecut. Aproximativ 17.293 de locuințe au fost finalizate în 2025 în București și Ilfov, cu aproximativ 2% mai multe decât în 2024. Creșterea a fost influențată și de modificările fiscale, deoarece aplicarea cotei reduse de TVA de 9% a fost condiționată, din august 2025, de livrarea locuințelor până la finalul anului, determinând dezvoltatorii să accelereze ritmul lucrărilor.

Pe termen scurt, specialiștii estimează că piața va intra într-o perioadă de ajustare, fără a se confrunta însă cu o criză imobiliară.

Citeşte şi: Scad ratele la credite! Cu cât vor plăti mai puțin românii care au credite ipotecare și de nevoi personale

„2026 este un an de recalibrare, nu de criză. Cumpărătorii care înțeleg că oferta nouă va rămâne limitată în următorii doi ani și că prețurile în interiorul Bucureștiului nu vor înregistra scăderi structurale au la dispoziție o fereastră de decizie înainte ca presiunea pe ofertă să devină și mai vizibilă. Piața s-a maturizat, iar decizia de cumpărare a devenit mai rațională, orientată spre costul total și calitatea pe termen lung, iar aceasta este o evoluție sănătoasă pentru toți participanții implicați”, a declarat Valentin Neagu, Managing Director al Crosspoint Real Estate.

Estimările pentru 2026 indică totuși o creștere a numărului de locuințe finalizate. În zona București-Ilfov ar putea fi livrate peste 20.500 de unități noi, ceea ce ar însemna un avans de aproximativ 18,5% față de anul precedent. Zona de nord a Capitalei este așteptată să rămână principalul pol de dezvoltare, cu peste 8.500 de locuințe estimate pentru finalizare.

În același timp, dezvoltatorii atrag atenția asupra provocărilor din piață, inclusiv asupra unor proiecte poziționate incorect din punct de vedere al prețului.

„Contrar părerii generale, în București și împrejurimi sunt semnificativ mai multe locuințe aflate în dezvoltare comparativ cu în urmă cu 12 luni, chiar dacă am identificat și zone și segmente de piață unde oferta este redusă. Prețurile vor continuă să crească ca medie și în 2026, însă există numeroase proiecte noi cu o strategie greșită de poziționare, inclusiv așteptări nerealiste privind prețurile de tranzacționare, unde este necesară o reajustare și regândire a planurilor de business”, a declarat Andrei Sârbu, CEO SVN Romania.

Presiunea asupra pieței vine și din creșterea costurilor de construcție. Datele Eurostat arată că România a înregistrat în 2025 una dintre cele mai mari creșteri ale costurilor pentru clădiri rezidențiale noi din Europa, de aproximativ 9%, comparativ cu o medie de aproximativ 1% la nivelul Uniunea Europeană.

Contextul macroeconomic rămâne, de asemenea, dificil. În 2025, România a avut o inflație medie de 7,3%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, în timp ce salariul mediu net a fost de aproximativ 1.120 de euro, iar rata șomajului a crescut până la aproximativ 6%. În aceste condiții, achiziția unui apartament în București presupune în prezent echivalentul a șapte până la nouă ani de venit mediu net.

Cu toate acestea, specialiștii consideră că piața rezidențială rămâne activă, chiar dacă ritmul tranzacțiilor s-a redus față de perioada de vârf.

„Chiar dacă tranzacțiile s-au redus ușor, nivelul general nu indică un an slab pentru piața rezidențială, având în vedere că volumele rămân semnificativ peste media istorică recentă. De fapt, 2025 a fost un an cu ritmuri diferite: a început mai lent, a accelerat în vară – inclusiv pe fondul majorării TVA – și s-a stabilizat spre final. Pe fondul dobânzilor ridicate, al inflației și al presiunilor asupra veniturilor reale, cumpărătorii au început să se adapteze la noile condiții, iar achizițiile prin credit ipotecar au ajuns la aproximativ 58% din total. În plus, indicele Eurostat privind intenția de cumpărare a unei locuințe rămâne peste nivelurile pre-pandemie, ceea ce indică o cerere încă solidă”, explică Gabriel Blăniță, Director Valuation & Advisory Services în cadrul Colliers România.

Citeşte şi: Ministrul Finanţelor, după explozia preţurilor la carburanţi: „Suntem în general rezervaţi în a acţiona asupra accizei, nu garantează scăderea preţului”