Scandal în lumea justiției! Magistrații care pozează în ‘victime’, demascați de Inspecția Judiciară

Informațiile oficiale furnizate de CSM și Inspecția Judiciară demonstrează că denunțurile acelor magistrați nu sunt bazate pe fapte reale.

Pe 21 decembrie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că judecătorii naționali pot să nu aplice, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale, care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate.

În replică, într-un comunicat de presă, Curtea Constituțională a transmis că doar după o eventuală revizuire a Constituției ar putea fi vorba despre un primat al dreptului european asupra dispozițiilor de rang constituțional.

Procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan, membră fondatoare a Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, a comentat disputa dintre CCR și CJUE acuzând presiuni din partea Inspecției Judiciare.

Alte articole

ICCJ, clarificări legate de expertiza ce a dus la o nouă amânare a deciziei CCR privind pensiile magistraților. ”Chiar și în ipoteza unei majorări cu 100% a salariilor pe întreaga perioadă analizată, pensia de serviciu rămâne inferioară pensiei contributive”

România a plătit, în ultimii cinci ani, peste 7 miliarde de lei pe pensiile judecătorilor și procurorilor. Legea pensiilor magistraților este blocată la CCR

„Este un moment în care am văzut foarte mulți colegi care au avut curajul să aplice deciziile CJUE în mod direct și care în loc să fie încurajați să respecte regulile acestea de Drept internațional, au avut acțiuni disciplinare”, a declarat Lăncrănjan.

CSM a transmis că există o singură acțiune discplinară care ar avea legătură cu hotărârile CJUE, vizându-l pe judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel București.

Inspecția Judiciară are o cu totul altă versiune decât cea a magistraților ce pledează în victime pentru „curajul” de a aplica hotărâri CJUE. judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti, a decis, în mod definitiv, pe 7 iunie 2021, că existenţa SIIJ nu este justificată, invocând decizia CJUE din 18 mai 2021. Cunoscut ca un activist împotriva modificătorilor legislative care au dus la înfiinţarea SIIJ, semnând chiar petiţii în acest sens, judecătorul Stancu avea de soluționat o contestație referitoare la durata procesului penal.

Încălcând mai multe prevederi legale, judecătorul a decis cp existența SIIJ încalcă dreptul UE. Astfel, nu a mai acordat părții vătămante șansa de a se apăra. Mai mult, punând în pericol întregul proces penal, judecătorul a decis că SIIJ nu mai poate continua ancheta, însă a „uitat” să trimită dosarul la alt parchet, stabilit astfel în sarcina SIIJ obligații neprevăzute de lege.

Ce spune Inspecția Judiciară:

„La 31 august 2021 Inspectia Judiciară a exercitat actiunea disciplinară fată de Stancu Costin Andrei. judecător la Curtea de Apel Piteşti, pentru săvărşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare. reținăndu-se că acesta a soluționat o contestație privind durata unui proces aflat pe rolul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție a Parchetului de pe lăngă Înalta Curte de Casație şi Justiție cu nesocotirea neîndoielnică şi imputabilă a normelor din Codul de procedură penală. S-a evidențiat totodată că modul de aplicare a dispozitiilor art. 488 indice 5 şi 488 indice 6 din Codul de procedură penală nu reprezintă expresia raționamentului logico-juridic al magistratului.

În concret. judecătorul cercetat disciplinar, pe baza unor simple aprecieri personale şi in plus față de concluziile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din hotărărea dată la 18 mai 2021 (HCJUE). a concluzionat că aceasta, articolele 2 şi 19 alin.1 al doilea paragraf din Tratatul Uniunii Europene, precum şi Decizia Comisiei Comunitătilor Europe nr. 2006/928 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de Romănia in vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice in domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei impotriva corupțieu se opun unei reglementări naționale care prevede înființarea în cadrul Ministerului Public a unei secții specializate avănd competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvărşite de judecători şi procurori. astfel încăt art.88 indice 1 – at. 88 indice 2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare, sunt contrare dreptului european şi, ca atare, judecătorul este obligat să nu le aplice. În concret, verificarea realizată de judecător constă în analizarea unui singur act, anume expunerea de motive la Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004.

Inspectorii judiciari au reținut, totodată, faptul că judecătorul nu a dat posibilitate părții vătămate să depună note scrise cu privire la incidența HCJUE, cu atăt mai mult cu căt aceasta urma să fie afectată de modul de soluționare a contestației intrucăt judecătorul cercetat disciplinar a dispus ca procurorul de caz să decline competența de soluționare a cauzei şi să excludă. la stabilirea competenței. prevederile art. 88 indice 1 din Legea nr. 304/2004.

Mai mult, deşi a admis contestația părții vătămate şi a stabilit că urmărirea penală să fie finalizată pănă la 18 ianuarie 2022, judecătorul, deşi a dispus procurorului de caz să işi decline competența de soluționare a cauzei, nu a stabilit parchetul care ar trebui să respecte acest termen. Ca atare, judecătorul a stabilit in sarcina SIIJ obligații neprevăzute de lege, asumăndu-şi rolul de legislator pozitiv.

Mentionăm că exercitarea actiunii disciplinare reprezintă o etapă a procedurii disciplinare şi nu constată definitiv vinovătia magistratului cercetat.”