„Nu putem şi nu vom permite ca valorile noastre comune să fie puse în pericol. Comisia va acţiona„, a declarat Ursula von der Leyen în Parlamentul European, în prezenţa prim-ministrului polonez Mateusz Morawiecki. „Sunt profund îngrijorată. Această decizie (a Tribunalului constituţional polonez, n.red.) pune sub semnul întrebării fundamentele Uniunii Europene. Este o provocare directă la adresa unităţii ordinii legale europene„, a mai spus şefa Comisiei.

Ea a afirmat că există trei opţiuni: deschiderea unor noi proceduri de infringement, declanşarea noului mecanism de protecţie pentru suspendarea plăţii fondurilor către Varşovia, sau recurgerea la procedura din Articolul 7 al Tratatului UE care ar putea duce la privarea Poloniei de dreptul de vot.

Alte Articole

Vestea tristă a dimineții. Din păcate, e vorba despre Camelia ...

Patru pasageri vaccinaţi anti-Covid au fost testaţi negativ ...

Vacanţa de iarnă, devansată cu o săptămână din cauza Omicron: ...

În replică, Mateusz Morawiecki, venit să se exprime în hemiciclul de la Starsbourg, a spus că Polonia respinge ‘şantajul’ Uniunii Europene, şi a afirmat că, pentru ţara sa, Constituţia rămâne ‘legea supremă’.

Citeşte şi Polonia ar putea părăsi UE, Donald Tusk avertizează cu privire la un „Polexit”

„Resping acest limbaj al ameninţărilor sau al coerciţiei (…) Şantajul devine o metodă obişnuită a anumitor state membre, nu aceasta este baza democraţiei„, a criticat Morawiecki într-un discurs de 30 de minute aclamat de susţinătorii săi.

Potrivit EFE, premierul polonez a insistat că „dreptul UE nu primează în faţa normelor naţionale şi acest lucru se aplică în toate statele membre”. „Ţările sunt suveranul european, sunt gardianul Tratatelor şi statele membre sunt cele care stabilesc competenţele în interiorul UE. În cadrul Tratatelor am oferit numeroase competenţe Uniunii Europene, dar nu pe toate. Sunt multe aspecte ale dreptului care continuă să fie de competenţa statelor membre„, a insistat el, citat de Agerpres.

Morawiecki a pus totodată accentul pe „diferenţele” pe care le face UE între statele membre şi a dat asigurări că Polonia vede „împărţirea între ţări tari şi slabe, noi şi vechi”. „Din nefericire, vedem diferenţa dintre cei mai buni şi cei mai răi (…) o Europă cu două viteze. (…) A ne preface că nu există probleme are efecte nefaste. Cetăţenii nu sunt nici orbi şi nici surzi, îşi vor pierde încrederea”, a afirmat el, care a insistat totodată asupra îndelungatei tradiţii democratice a Poloniei şi asupra voinţei ţării sale şi a cetăţenilor ţării sale de a continua să facă parte din Uniunea Europeană.

Citeşte şi Polonia, sancţionată de UE din cauza legilor justiţiei. Comisia Europeană a solicitat Curţii să aplice sancţiuni financiare Varşoviei

Premierul polonez a mai spus că în Polonia există o majoritate proeuropeană, care este prezentă şi în guvernul de la Varşovia, însă a avertizat că aceasta „nu risipeşte îndoielile cu privire la calea pe care se îndreaptă UE”. În ciuda criticilor, Morawiecki şi-a încheiat discursul pe un ton conciliant: „Trăiască Uniunea Europeană, trăiască ţările suverane, trăiască Europa, cel mai bun loc din lume”.

Polonia se află de câţiva ani în conflict deschis cu Bruxellesul cu privire la reformele judiciare controversate puse în aplicare de partidul populist de dreapta Lege şi Justiţie (PiS).

Conflictul a culminat recent prin decizia din 7 octombrie a Tribunalului constituţional polonez, care a declarat anumite articole din tratatele UE ca ‘incompatibile’ cu Constituţia ţării.

Executivul UE, în calitate de gardian al tratatelor, îşi pregăteşte riposta.

La Luxemburg, întrebat despre planul de relansare şi rezilienţă al Poloniei, comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, a indicat marţi că executivul UE aşteaptă ‘un mesaj clar’ din partea Varşoviei cu privire la reformele judiciare.

‘Vom continua să dezbatem acest plan. Trebuie să existe în acelaşi timp investiţii şi reforme, iar aceste reforme vizează independenţa justiţiei, deci aşteptăm un mesaj clar în domeniu. Analiza va continua’, a declarat el la sosirea la o reuniune ministerială europeană.

La rândul său, ministrul de externe luxemburghez Jean Asselborn a avertizat că sfârşitul statului de drept ar însemna sfârşitul Europei. ‘Europa nu va digera sfârşitul statului de drept. Europa va muri dintr-o astfel de evoluţie… Europa s-a construit pe democraţie, libertate, respect şi pe statul de drept’, le-a declarat el reporterilor înaintea reuniunii de la Luxemburg, potrivit Reuters.

‘Trebuie să discutăm, dar nu văd niciun loc pentru compromis. La sfârşitul unui astfel de dialog, trebuie să existe o acceptare clară a ceea ce ne-am angajat toţi atunci când am aderat la Uniunea Europeană. Nu pot exista acorduri speciale’, a afirmat şi ministrul pentru afaceri europene al Germaniei, Michael Roth.