Inițiativa legislativă, susținută de Ministerul Apărării Naționale, a fost votată cu o largă majoritate: 263 de voturi „pentru”, 11 „împotrivă” și 13 abțineri. Legea instituie cadrul legal pentru îndeplinirea, pe timp de pace, a serviciului militar activ în mod voluntar, prin introducerea statutului de „soldat/gradat voluntar în termen” în structurile MApN. Scopul declarat al acestei măsuri este de a reface legătura între societate și armată și de a oferi tinerilor posibilitatea unei pregătiri militare bazate pe alegere liberă.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a salutat adoptarea legii și a precizat că aceasta vine să răspundă unei nevoi reale a sistemului militar.
„E un proiect de care România are nevoie, Ministerul Apărării are nevoie, Armata Română are nevoie, un proiect menit să întinerească rezerva operaţională a Armatei Române, adresat tinerilor între 18 şi 35 de ani. Este vorba de serviciu voluntar şi subliniez. Nu este nimic obligatoriu în Armata Română, asta să fie foarte clar pentru toată lumea. Este un proiect la care s-a lucrat mult, de doi ani de zile”, a declarat Ionuţ Moşteanu de la tribuna Camerei Deputaţilor, potrivit Agerpres.
În ciuda sprijinului majoritar, legea nu a fost lipsită de critici. Opoziția a acuzat guvernul și conducerea Ministerului Apărării că încearcă să reactiveze o formă de recrutare militară mascată, în timp ce unii parlamentari au reproșat lipsa de experiență militară a ministrului. Deputatul Mirel-Nicolae Ion, din partea partidului S.O.S. România, i-a reproșat lui Moșteanu că nu a făcut armata.
„Spre deosebire de domnul ministru, eu am făcut armata un an şi 6 luni, unde se făcea armată pe vremea aceea. Aşa erau timpurile. Şi vă pot spune, la 20 de ani sau la 10 ani după terminarea stagiului militar, foarte multe din deprinderile pe care le aveai atunci nu le mai stăpâneşti. Legea 270 permitea rezervistului militar pe bază de contract să ţină contactul cu instituţia militară şi să aibă exerciţiul acesta al armatei, pentru că, până la urmă, armata este o sumă de deprinderi care se fac prin exerciţiu şi repetiţie. Aceasta este deprinderea militară, nu o facem patru luni, ni se spune ceva, tragem de cinci ori sau au trei trageri. Ăla e rezervistul? Ăla este militarul pe care vreţi dumneavoastră să ne bazăm că va apăra ţara?”, a spus Mirel-Nicolae Ion.
De cealaltă parte, deputatul PNL Daniel Gheorghe a pledat pentru adoptarea proiectului, argumentând că acesta reprezintă o investiție în capacitatea de apărare a României și un răspuns responsabil la riscurile de securitate tot mai accentuate.
„Cred că ar trebui să trecem dincolo de toate teoriile conspiraţioniste şi toate aceste zvonuri care nu fac decât să tulbure în aceeaşi direcţie a unui război hibrid manipulat din Est şi să înţelegem foarte limpede că această lege nu vine decât să întărească capacitatea de apărare a României şi, inevitabil, să prevină apariţia unor eventuale conflicte”, a afirmat Daniel Gheorghe.
Dezbaterile s-au încins odată cu intervenția deputatului AUR Dan Tanasă, care a acuzat partidele aflate la guvernare că au distrus industria națională de apărare și că încearcă acum să atragă tinerii spre armată fără a le oferi o motivație reală.
„Aţi distrus absolut toată capacitatea României de a produce armament. Mai avem câteva mici hale, pe ici, pe colo. V-aţi limitat doar la a cumpăra armament din alte state, deşi noi eram exportatori neţi de tehnică militară şi armament înainte de 1990. Pentru că ăştia sunteţi. Praful! Asta este singura strategie de guvernare pe care aţi avut-o, PSD, PNL, USR şi UDMR, în ultimii 35 de ani. Iar acum, în disperare de cauză, încercaţi să-i plătiţi pe oameni să vină la oaste, pentru că oamenii nu mai vor la oaste. Pentru cine să vină? Pentru Nicuşor Dan? Pentru Moşteanu? Domnule Moşteanu, românii, tinerii, vin la oaste dacă inspiră încredere că luptă pentru ceva. Iertaţi-mă, dumneavoastră nu inspiraţi. Pentru cine să moară românii? Pentru Grindeanu să moară? Pentru Ciolacu?”, a susţinut Tanasă.
Ministrul Ionuț Moșteanu a respins acuzațiile, afirmând că participarea în programele de voluntariat militar nu are legătură cu politica, ci cu datoria fiecărui cetățean de a-și apăra familia și țara.
„Oamenii vin în armată ca militari profesionişti sau fac armata voluntar şi se pregătesc ca rezervişti, nu pentru un politician sau altul, ci pentru a fi pregătiţi să-şi apere familiile”, a declarat Moșteanu.