Scandal politic în trei. Ponta: Dacă Schengen se amână, tema nu va mai fi prioritară

Premierul Victor Ponta intervine în conflictul dintre Traian Băsescu şi Titus Corlăţean pe tema Schengen. Totul a pornit de la declaraţia ministrului de externe, care a spus că România ar putea să nu mai fie interesată de Schengen dacă decizia este amânată din nou. Preşedintele României i-a transmis să se reţină de la astfel de afirmaţii şi să nu mai facă declaraţii în nume propriu. 

02 mart. 2013, 12:24
Scandal politic în trei. Ponta: Dacă Schengen se amână, tema nu va mai fi prioritară

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, nu a vorbit în nume personal, ci în numele Guvernului pe tema Schengen, a premierul Victor Ponta, care a precizat că Guvernul a făcut tot posibilul pentru o decizie pozitivă şi că încă speră la o astfel de decizie, scrie Mediafax.

În cazul în care decizia va fi de amânare a aderării la Schengen, va fi nevoie de o soluţie politică, iar Guvernul va aştepta fără ca această temă să mai reprezinte un punct principal de discuţie, a adăugat premierul.

„Ministrul de Externe, domnul Corlăţean, nu a vorbit în nume personal, ci a vorbit în numele Guvernului de fiecare dată când a vorbit despre Schengen. Vreau să întăresc faptul că Guvernul a făcut tot ceea ce ţinea de noi pentru ca deizia de săptămâna viitoare să fie o decizie pozitivă şi eu încă am speranţe în acest sens. Dacă însă decizia va fi din nou de amânare, atunci e clar că va fi nevoie de o soluţie politică a acelui stat care se opune intrării noastre în Schengen şi noi vom aştepta, nu va mai fi pe agenda Guvernului României intrarea în Schengen ca o prioritate, ci noi suntem pregitţi şi, când se va lua decizia politică în ţara sau ţările care cred că trebuie amânat, atunci o să intrăm, însă nu o să mai fie în niciun caz primul punct de discuţii dintre România şi partenerii noştri europeni, o să fie alte puncte, nu Schengen”, a spus Ponta pentru Mediafax.

Declaraţiile premierului vin în contextul unui conflict politic pe tema Schengen între ministrul de externe, Titus Corlăţean şi preşedintele Traian Băsescu. 

După ce ministrul de externe a declarat că România ar putea să nu mai fie interesată de Schengen dacă decizia este amânată din nou, administraţia prezidenţială a reacţionat aspru, avertizându-l pe şeful diplomaţiei să nu mai facă declaraţii de acest gen.

Comunicatul preşedintelui a fost urmat însă de o nouă replică a ministrului de externe.

„Dacă am fi avut în aceste momente importante un mesaj unitar şi un sprijin, inclusiv din partea preşedintelui României, prin acea scrisoare semnată în comun, şi un mesaj politic foarte clar dinspre România către capitalele europene şi, special, către Germania, acest lucru ar fi contat foarte mult (…) În plan intern am obţinut atacuri din partea reprezentanţilor PDL, pe un obiectiv major. I-aş pune o întrebare publică preşedintelui Băsescu. La discuţiile de la Consiliul European de la Bruxelles, atunci când i-am adresat rugămintea de a avea o discuţie cu cancelarul german Merkel, dacă a avut această discuţie, pentru susţinerea aderării României la spaţiul Schengen (…) Personal i-am adresat rugămintea de a semna acea scrisoare căte liderii europeni, iar răspunsul său a fost unul dezamăgitor”, a spus Titus Corlăţean.

De altfel, relaţia dintre premier şi preşedintele României pare destul de tensionată în urma declaraţiilor recente. Traian Băsescu a declarat că e sătul de feţe liderilor USL la televizor şi că au subordonat interesul naţional al României legat de accederea în spaţiul Schengen interesului politic al partidelor lor, lucru pe care încearcă să-l mascheze prin declaraţiile publice la televiziuni.

Ponta răspundea în faţa atacului, cu afirmaţii la fel de dure: Eu sunt cu munca, dânsul e cu băgat strâmbe.

Disputa vine în contextul în care între 13-15 martie are loc Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), unde va fi abordată iar aderarea României şi a Bulgariei la Schengen.

Decizia aderării României la spaţiul Schenghen a fost amânată în nenumărate rânduri, din cauza obiecţiilor pe care, mai multe ţări europene, cum este cazul Olandei, le au în privinţa României.