Platforma „e-Sănătatea Mea” care trebuie să ofere pacienților acces direct la istoricul medical a devenit nefuncțională la două zile de la lansare. Acest eșec este doar ultimul dintr-un lung șir care are drept consecință spulberarea oricărei speranțe de debirocratizare și digitalizare a instituțiilor statului. La o zi de la lansare aflăm cu stupoare ca in romania sunt doar…. 11 medici!
Problemele se extind sistemic spre celălalt pilon digital major: identitatea electronică. Pentru a accesa „e-Sănătatea Mea”, românii sunt obligați să treacă prin aplicația de identificare RO-EID, dezvoltată de Autoritatea pentru Digitalizarea României. Pentru că platforma nu beneficiază de un sistem automatizat de recunoaștere și validare a datelor introduse, fiecare înrolare individuală trebuie verificată si validata manual de personalul ADR. Această deficiență majoră de arhitectură software a generat cozi digitale uriașe. Ministrul Darău nu a ieșit cu nicio explicație publică și nicio soluție pentru situația gravă reclamată de români.
Fostul președinte al ADR a prevăzut colapsul și a încercat să ia măsuri, dar a fost blocat și apoi demis de Oana Gheorghiu. Acesta făcuse solicitări către MAI dar și informări către Comisia Europeană de la care a cerut suportul tehnic pentru un sistem de validare automată. Ca pedeapsă pentru că a îndrăznit să spună adevarul, Oana Gheorghiu a tăiat orice punte de legătură între ADR și Bruxelles, după ce a informat direct Comisia Europeană că Autoritatea pentru Digitalizarea României nu mai face parte din proiectul portofelului digital național. România va avea acum sisteme informatice complet izolate -Sănătate, Finanțe, Interne, Muncă- care nu pot schimba date între ele. Cetățenii vor fi obligați să își creeze conturi separate și să încarce, în mod aberant, aceleași documente în fiecare platformă în parte. Mai mult, deși ministerele vor raporta că „s-au digitalizat”, funcționarii vor cere în continuare hârtii descărcate dintr-o aplicație a statului pentru a le introduce manual în alta.
În timp ce platforma pentru sănătate este blocată, șeful actual al ADR este în concediu. Aurel-Cătălin Giulescu a găsit totuși timp în vacanță să semneze o decizie ilegală. El a anulat procedura de informare și publicitate pentru Platforma Națională de Interoperabilitate, asta deși există un proces pe rol la Curtea de Apel în ceea ce privește proiectul. Astfel, șeful ADR nu avea dreptul legal să ia nicio decizie care să anuleze acest proiect până când instanța nu se pronunță. Deciziile la limita legii par însă o obișnuință pentru Giulescu. El s-a întâlnit în biroul său cu Eugen Cojoacă consilier în cadrul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Întâlnirea a avut loc în timp ce CNSC analiza o contestație depusă de un consorțiu privat privind licitația pentru Platforma Națională de Interoperabilitate. Organismul de control a dat apoi o decizie favorabilă ADR.
Presa de investigație și decretele guvernamentale arată că Eugen Cojoacă și Cristina Trăilă formează un binom de neatins încă din 2010. Pe vremea când doamna Trăilă tăia și spânzura la conducerea fostei ANRMAP, Eugen Cojoacă era numit Secretar General al instituției, devenind executantul său loial și organizatorul din umbră al aparatului funcțional. După plecarea de la ANRMAP, Cojoacă a fost redirecționat strategic către zona infrastructurii de comunicații și IT, un sector recunoscut pentru contractele sale de zeci de milioane de euro. A ocupat funcții de conducere în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, unde s-a ocupat direct de managementul proiectelor strategice de infrastructură digitală. Ulterior, propulsat ca șef al ANAP și mai apoi ca membru cheie în Completele de judecată ale CNSC, Cojoacă a rămas în sistem drept „omul de încredere” conectat la interesele politice ale grupării.
Platforma Națională de Interoperabilitate este, prin definiție, „autostrada” care ar fi trebuit să lege toate sistemele informatice ale instituțiilor statului. Platforma este însă blocată după ce Giulescu, omul Oanei Gheorghiu din fruntea ADR a blocat licitația de 164 de milioane de lei. Prin jocurile de culise ale grupării Bolojan-Gheorghiu-Darau la Bruxelles și protecția politică oferită, digitalizarea României din PNRR este pe butuci. Cetățeanul rămâne în continuare un curier umil, obligat să plimbe documente PDF între zeci de platforme de stat care refuză și sunt forțate legal să nu comunice între ele.
În momentul de față, pe platforma E-Sănătatea Mea sunt înscriși doar 11 doctori din toată țara. Nici la ei nu se pot face programări, pentru că butonul de programări nu funcționează. Medic de familie în comuna Jilava și președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, Sandra Alexiu ar fi trebuit, de la 1 septembrie, să își poată înscrie în platformă pacienții care îi solicită acest lucru și să emită bilete de trimitere și rețete electronice care să apară și în acest portal, după vizita pacientului în cabinet. Medicul de familie povesteste pentru HotNews că nu a reușit încă să se logheze în platformă nici măcar ca pacientă: „Ca medic nu am intrat, pentru că nu ne-a anunțat nimeni, nu ne-a instruit nimeni, n-am primit niciun fel de informare despre cum să ne facem cont ca să ajungem acolo. Unele case județene de sănătate au dat doar un mail către medici că de la 1 septembrie se lansează platforma și atât.” Sandra Alexiu mai spune că a văzut noua platformă doar în slide-urile din prezentările CNAS. Cum au ajuns, totuși, 11 furnizori de servicii medicale în platformă, în ziua lansării acesteia? Sandra Alexiu spune că CNAS a anunțat, în dezbaterile cu medicii, că a lansat un program pilot de testare a platformei în două județe ale țării: Bihor și Timiș. Așa au ajuns cei 11 furnizori prezenți acum în platformă să fie înscriși la lansarea portalului. Numărul este, oricum, mult mai mic decât cel al furnizorilor de servicii medicale din cele două județe.