Scandalul ia amploare. Tezaurul dacic a fost scos din ţară fără emiterea unei hotărâri de guvern, precum cere legea. Ciolacu: „Este adevărat. Vom afla toate detaliile”

Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice, care făceau parte din Tezaurul României, au fost furate sâmbătă de la Muzeul Drents din oraşul Assen. Cele trei au fost scoase din țară pentru expoziția din Olanda fără emiterea unei hotărâri de guvern, a confirmat luni premierul Marcel Ciolacu. Obligația emiterii unei hotărâri de guvern a fost introdusă în lege printr-o ordonanță dată în august 2023 pe când Ministerul Culturii era condus de Raluca Turcan, în mandatul căreia a fost aprobată scoaterea din țară a tezaurului.

Celulă de criză la Guvern, după furtul Tezaurului Dacic. Marcel Ciolacu: ”Tezaurul se va întoarce în România și toate autoritățile statului lucrează la asta”

„Este adevărat. Vom afla toate detaliile”, a răspuns premierul, potrivit news.ro, când a fost întrebat de ce nu a existat o Hotărâre de Guvern pentru mutarea Tezaurului în Olanda, în condiţiile în care pentru celelalte expoziţii, de la Roma sau din Lisabona, au existat astfel de HG-uri.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat, în legătură cu furtul pieselor dacice de la Muzeul Drents din Olanda, că se comunică permanent între Poliţia Română şi cea din Olanda, se cooperează încă de la primele ore după comiterea infracţiunii.

Alte articole

Coiful de la Coțofenești și două brățări pot fi văzute până duminică la Muzeul Național de Istorie

Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice din tezaur, aduse în țară. Unde și când vor fi expuse pentru public

Ce prevede legea
Legea 182 din 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil spune că pentru expozițiile în străinătate trebuie aprobată hotărâre de Guvern, dacă sunt implicate mai multe autorități și instituții.

„Pentru organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către instituțiile publice muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situația în care sunt implicate mai multe autorități și instituții publice”, se precizează în Articolul 34^1 al legii 182.

Această prevedere a fost introdusă în lege prin ordonanța 7 din august 2023, adoptată pe când Ministerul Culturii era condus de liberala Raluca Turcan.

Tot în mandatul Ralucăi Turcan, a fost aprobată scoaterea din țară a tezaurului dacic pentru expoziția din Olanda.

Lucian Romaşcanu dă vina pe Raluca Turcan pentru Tezaurul dacic

Fostul ministru al Culturii, Lucian Romacanu, transmite că nu a existat o Hotărâre de Guvern pentru expoziția de la Muzeul Drents din Olanda.

Mai mult, social-democratul afirmă că Ministrul Culturii de la acea vreme, Raluca Turcan, a promovat o ordonanță de urgență, care instituie obligația promovării unui HG pentru organizarea unor asemenea expoziții.

„În 3 august 2023, D-na ministru Raluca Turcan a promovat OUG Nr 27 care instituie obligația promovării unui HG pentru organizarea unor asemenea expoziții.

Din ceea ce știu, pentru expoziția de la Drents Museum nu a existat o asemenea HG conform OUG-ului promovat de chiar ministrul Turcan”, scrie Romașcanu pe Facebook.

Cum explică Raluca Turcan scoaterea din țară a tezaurului dacic

„Exponatele au ajuns la muzeul din Olanda în baza unui proiect iniţiat de Muzeul Naţional de Istorie a României, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor. Expoziţia este parte a unui efort amplu de diplomaţie culturală, derulat de muzee româneşti, care a început cu ani în urmă prin expoziţia de la Madrid (2021), urmată de cea de la Roma (2024). Pregătirea a implicat un efort semnificativ din partea a 18 muzee din Romania si a Muzeului Drents (pentru Olanda), unul din cele mai vechi si prestigioase muzee din Europa”, a declarat duminică Raluca Turcan.

Turcan a mai spus că Muzeul Drents a avut „obligația contractuală de a asigura măsuri speciale de securitate”, iar Ministerul Culturii „nu decide cu privire la conținutul colecțiilor prezentate în expoziții”.

„Orice aprobare de export temporar de bunuri culturale (expoziţii în străinătate) se face doar cu avizul specialiştilor din Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor”, spunea duminică Turcan.

Document | Contractul prin care a fost închiriat tezaurul furat. Olandezii erau obligați să asigure paza

Corpul de Control al prim-ministrului a ajuns luni dimineața la Ministerul Culturii pentru a ridica documentele referitoare la obiectele de patrimoniu împrumutate unui muzeu din Olanda și ulterior furate.

De Telegraaf: Poliţia este pe urmele celor trei jefuitori ai tezaurului dacic din Muzeul Drents din Olanda. Nu este exclusă implicarea renumitului clan Remmo din Germania

Poliţia a declarat duminică seara pentru DeTelegraaf că imaginea unui bărbat purtând o şapcă şi o geantă mare – o imagine care a circulat duminică în presa din România – a fost surprinsă de camerele de la muzeu cu cinci zile înainte de jaf. Poliţia a confirmat că bărbatul, care avea un comportament suspect, face obiectul unei anchete, dar nu poate spune deocamdată dacă este unul dintre autorii jafului.

De asemenea, acum este clar că maşina cu care au fugit hoţii, găsită incendiată lângă Rolde, a fost furată în Alkmaar pe 23 sau 24 ianuarie. În prezent, poliţia a primit cel puţin 60 de informaţii cu privire la jaf.

Atât poliţia olandeză, cât şi cea română nu exclud posibilitatea ca în spatele jafului să se afle infractori străini şi că a fost un jaf foarte bine ţintit, având ca ţintă principală coiful de aur. Aceştia ar putea fi români, dar este menţionat şi renumitul clan Remmo din Germania, un clan de origine libanezo-kurdă, care a mai comis jafuri spectaculoase de artă în Germania în mai multe rânduri în ultimii ani.

Potrivit aceloraşi documente, coiful furat valorează 4,3 milioane de euro, iar brăţările au o valoare de o jumătate de milion de euro fiecare. Valoarea totală a pieselor furate este estimată la aproape şase milioane de euro.

Întreaga colecţie de obiecte dacice din aur şi argint (circa 650 de obiecte) împrumutate muzeului din Assen erau asigurate cu peste 30 de milioane de euro, a declarat directorul Muzeului Naţional de Istorie din România.