Scenariul AUR la guvernare. Ce s-ar întâmpla dacă România ar ajunge pe mâna lui George Simion | ANALIZĂ

Ce s-ar întâmpla dacă un politician care a amenințat verbal o femeie cu agresiunea sexuală, a bruscat un ministru în Parlament și a cerut ca membrii unei instituții electorale să fie „jupuiți în piața publică” ar ajunge să conducă Guvernul României? Nu sunt zvonuri de campanie. Sunt episoade documentate din activitatea lui George Simion, liderul AUR. Iar întrebarea este ce s-ar întâmpla dacă stilul confruntării permanente ar deveni stil de guvernare.

România are motive reale să fie furioasă. Corupția, privilegiile, sărăcia și incompetența administrativă nu sunt invenții electorale. Dar furia nu este un program de guvernare. Iar capacitatea de a identifica vinovați nu înseamnă automat capacitatea de a conduce o țară. Există o întrebare mai incomodă decât toate promisiunile economice ale AUR: ce se întâmplă când limbajul confruntării devine limbajul puterii?

În decembrie 2023, George Simion i-a strigat Dianei Șoșoacă, în Parlament: „Te agresez sexual, scroafo!”. Incidentul a fost filmat. Ulterior, în cadrul unei dezbateri electorale din noiembrie 2024, Simion și-a cerut scuze, recunoscând: „A fost o atitudine reprobabilă”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

George Simion îl acuză pe Ciprian Ciucu că minte în legătură cu autorizația protestului pentru Călin Georgescu: „Au fost mai multe cereri depuse, respinse toate” VIDEO

George Simion ”încasează” din toate direcțiile. Îl face praf și POT! ”Un politician expirat, fără cuvânt. Fugea de dezbateri în străinătate și pierdea cu bună-știință alegerile”

În februarie 2022, l-a apucat de ceafă și de braț pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, la tribuna Parlamentului, strigându-i repetat „Ești un hoț!”. Ședința a fost întreruptă.

În martie 2025, după respingerea candidaturii lui Călin Georgescu, Simion a scris despre membrii Biroului Electoral Central că „ar trebui jupuiți în piața publică”. Parchetul General s-a autosesizat pentru instigare publică, ancheta fiind deschisă in rem Ulterior, liderul AUR a explicat că se referea la oameni „jupuiți de privilegii”. Trei episoade, trei ani diferiți. Toate documentate public. Cum ar reacționa un asemenea lider atunci când deciziile sale ar fi contestate de judecători, jurnaliști, parteneri europeni sau chiar de propriii miniștri?

Iar problema nu se oprește la comportament

În mai 2025, Simion a vorbit despre reducerea cu 500.000 a numărului de bugetari. A folosit inclusiv formularea „să scăpăm de paraziții din administrația locală și centrală”, precizând că profesorii și cadrele medicale competente nu ar trebui concediate.

România are nevoie de reformă administrativă. Dar o restructurare de asemenea amploare, fără criterii clare și un plan riguros, ar putea produce instituții paralizate, pierderea personalului specializat și servicii publice afectate. Cine decide cine este competent și cine este „parazit”? Și cum poate fi prevenită transformarea reformei în instrument de răfuială politică? În campania din 2024, AUR a promovat locuințe de 35.000 de euro. Românii au fost invitați să semneze contracte, iar proiectul a devenit unul dintre cele mai vizibile angajamente electorale ale partidului.

În mai 2025, întrebat de Digi24 despre aceste locuințe, Simion a recunoscut: „A fost forma noastră de marketing, de promovare, de mediatizare a acțiunii”. A continuat să susțină că programul ar putea fi realizat.

Citește și: AUR a vândut românilor visul unei case de 35.000 de euro. De ce nu l-au taxat alegătorii pe George Simion când a recunoscut strategia și a promovat huliganismul, ura și multe fake news-uri

Pe plan extern, declarațiile sunt la fel de importante

În aprilie 2025, Simion spunea despre Republica Moldova: „Noi avem acest stigmat că noi trebuie să finanțăm Republica Moldova”. A susținut că România ar trebui să-și scoată mai întâi propriii cetățeni din sărăcie, înainte de a sprijini financiar alte națiuni.

În mai 2025, referindu-se la sprijinul pentru Ucraina, declara: „România nu va mai da niciun leu pentru o altă țară”. În aceeași dezbatere, a susținut că poziția României față de război trebuie să fie „neutralitatea, nu escaladarea”.

Simion a precizat și că nu intenționează să blocheze generic deciziile europene și a afirmat public că Vladimir Putin ar trebui arestat pentru crime de război. Aceste precizări contează pentru interpretarea poziției sale. Totuși, într-o regiune afectată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, o politică de reducere a sprijinului pentru vecini ar putea tensiona relațiile diplomatice și diminua influența României.

Mai există un fapt semnificativ: George Simion a primit interdicții de intrare în Ucraina și Republica Moldova. Autoritățile ucrainene au invocat „activități anti-ucrainene sistematice”, iar cele moldovene au indicat preocupări de securitate națională și ordine publică. Simion a contestat motivele acestor măsuri, susținând că este vizat pentru activismul său unionist. Interdicțiile nu reprezintă dovezi ale unei colaborări cu Rusia.

Pe plan economic, un guvern care ar combina reduceri de taxe, cheltuieli suplimentare și proiecte costisitoare fără finanțare credibilă ar risca deficite mai mari, împrumuturi mai scumpe și presiuni asupra investițiilor. Nu sunt consecințe inevitabile ale unei guvernări AUR, ci riscuri care depind de politicile efectiv adoptate.

Întrebat dacă România ar vota în Consiliul European un nou pachet de sprijin pentru Ucraina, George Simion a răspuns:

„Ţara mea este România. Voi vota numai în concordanţă cu interesul naţiunii române şi fără a prioritiza alte state. Îmi iubesc ţara şi cred că elevii români, cred că fermierii români, cred că pensionarii români trebuie să aibă prioritate, iar poziţia noastră faţă de războiul de agresiune al Rusiei faţă de Ucraina, care deja durează de trei ani şi nu merge nicăieri, este neutralitatea, nu escaladarea, nu alimentarea cu arme şi alinierea perfectă la politica administraţiei Trump, a partenerului nostru strategic.

Cei care încearcă să dea din bugetul ţării, văduvind o populaţie deja sărăcită, batjocorită, lipsită de demnitate, umilită din cauza anulării alegerilor şi din cauza nivelului de trai, este o batjocură pe obrazul oricărui om care spune că este conducător al acestei ţări. Este timpul să ridicăm ţara de jos, să ne revenim şi să privim către viitor. După ce nouă ne va fi bine, putem să ne îngrijorăm de bunăstarea altora”.

Simion spune că România nu va mai ajuta alte țări, dacă va ajunge președinte.

„Pentru apărare avem NATO, nu Uniunea Europeană. (…) Eu, în Consiliul European, voi reprezenta cu mândrie România şi nu voi bloca ceea ce generic el (n.r. Nicușor Dan) numeşte ca fiind Europa. Doar că România nu va mai da niciun leu pentru o altă ţară, ci se va concentra pe propria populaţie”, a mai spus candidatul AUR la alegerile prezidențiale.

Ce scrie Serviciul de Securitate al Ucrainei despre George Simion în răspunsul pentru Guvernul României

Adresa Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) către Cancelaria primului-ministru prin care explică motivele interdicției lui George Simion de a intra pe teritoriul țării vecine se referă „activitățile anti-ucrainene sistematice” ale liderului AUR și la acuzațiile de încălcare a drepturilor minorității române din Ucraina. Documentul SBU este datat 29 februarie 2024 și este semnat de către prim-adjunctul șefului SBU, Serhii Andrușcenko. Destinatarul este Mihai Ghidiu, șeful cancelariei primului-ministru Marcel Ciolacu.

„Vă informăm că Serviciul de Securitate al Ucrainei a decis aplicarea unei măsuri administrative restrictive sub forma interdicției de călătorie în Ucraina împotriva lui Simion George, membru al Parlamentului României. Decizia a fost luată pe baza informațiilor disponibile privind activitățile anti-ucrainene sistematice ale acestui politician, care sunt contrare intereselor naționale ale Ucrainei și încalcă suveranitatea de stat și integritatea teritorială a acesteia”, se precizează în document.

O eventuală confruntare permanentă cu instituțiile independente ar putea adânci polarizarea și slăbi încrederea publică. AUR nu ar putea elimina automat mecanismele constituționale de control și nici scoate România din NATO sau UE prin simpla preluare a Guvernului.

Mai departe, e de înțeles clar că un guvern nu poate funcționa ca un live permanent pe Facebook. Nu poate rezolva deficitul prin invective, nu poate construi locuințe prin publicitate și nu poate negocia securitatea României doar prin sloganuri patriotice. Riscul unei guvernări AUR nu trebuie căutat într-o catastrofă inevitabilă, ci în posibilitatea ca practicile confruntării politice să fie transferate în administrația statului. Consecințele ar putea fi resimțite nu de politicienii care promit, ci de cetățenii care depind de instituții funcționale.

România are nevoie de schimbare. Dar schimbarea nu se măsoară în intensitatea scandalului, ci în capacitatea de a guverna. Iar cei care cer puterea trebuie să demonstreze că știu ce să facă atunci când aplauzele se termină și începe răspunderea.

Vezi și: Analiză. Cum au ajuns românii să voteze AUR în diaspora, dar aliații lui Simion să-i vrea afară din Europa. Trădare politică ascunsă sub steagul patriotismului