Scene incredibile în Ajun de Bobotează, la Constanţa. Zeci de oameni au participat la slujba de sfințire a apei oficiată de ÎPS Teodosie, Catedrala Arhiepiscopală de la Constanța. În total 20 de butoaie și două cisterne umplute cu apă au fost pregătite pentru sfințire.

Scene incredibile în Ajun de Bobotează, la Constanţa

Alte Articole

CUTREMUR la Cotroceni! Iohannis PLEACĂ. Are pe masă o ofertă ...

Accident cu cinci victime pe DN 11 după o coliziune între un ...

Poliţistul care a accidentat-o mortal pe Raisa pe trecerea de ...

Ca în fiecare an, ÎPS Teodosie s-a urcat pe cisterne pentru a sfinţi apele. Aghiazma va fi îmbuteliată în 150 de mii de sticle care vor fi împărțite de Bobotează credincioșilor, cu ajutorul jandarmilor.

Citeşte şi Boboteaza 2022: Dacă dai bani cu împrumut, vei avea ghinion tot anul

De asemenea, tot în Ajunul Bobotezei, Arhiepiscopul Tomisului va fi prezent la ora 12.30 la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Hârșova. De aici se va pleca în procesiune către malul Dunării Port. Slujba de Sfințire Mare a Apei va fi oficiată la ponton. Ierarhul va arunca trei cruci în apa Dunării, ce vor fi recuperate de către tineri curajoși. Apoi, va merge la Spitalul Orășenesc Hârșova, unde îi va binecuvânta pe bolnavii internați, potrivit focuspress.ro.

Boboteaza, tradiții și obiceiuri. Ce să faci în acea zi ca să-ți meargă bine tot anul

Boboteaza e una dintre cele mai importante sărbători de iarnă, după Sfântul Vasile. Boboteaza sau Botezul Domnului se sărbătorește de creștinii ortodocși în fiecare an, pe 6 ianuarie.

E ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul. Boboteaza semnifică sfinţirea apelor din întrega lume, a întregii creaţii. După cum Iisus Domnul s-a coborât în râul Iordan pentru botez.

Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.

in punct de vedere bisericesc, este vorba despre o sărbătoare foarte veche. Îşi are originea în Ţara Sfântă. Slujba de Bobotează nu se săvârşeşte în biserică, ci afară, lângă o apă curgătoare ori o fântână.

De Bobotează se sfințește apa în timpul slujbei din Iordan. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână -, în imediată vecinătate a unei ape curgătoare sau în curtea bisericii.

În ajunul Bobotezei, tradiția spune că se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Tot în ajun, preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta și a stropi cu agheasmă pe toată lumea.

Fetele nemăritate ar trebui să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care stropește preotul și să o pună sub pernă ca să-și viseze ursitul, mai spune tradiția. O tradiție veche spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei. Iar dacă, a doua zi, îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat. În Ajun de Bobotează, potrivit superstițiilor, se spune că dacă o femeie cade sau se împiedică pe gheață, în viitorul apropiat se va căsători. Tot în ajunul Bobotezei 2022, ortodocșii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciunul pe rit vechi 2022, care se sărbătorește pe 7 ianuarie, în aceeași zi cu Sfânul Ion.

Citeşte şi Calendar ortodox ianuarie 2022. Sărbători religioase în ianuarie 2022. Tradiţii şi superstiţii de Sf Vasile, Bobotează, Sf Ioan Botezătorul, Sf Trei Ierarhi

Pentru a fi sănătoase tot anul, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile după sfințirea apelor. Prin tradiție, apele rămân sfinţite timp de şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei .”

Se spune că de Bobotează, gospodinele nu trebuie să înstrăineze nici un obiect din casă. Cine va da cu împrumut un obiect din casă și mai ales bani, nu va avea spor în gospodărie multă vreme.

În unele zone din Transilvania, cu precădere în Maramureș, fetele trebuie să alerge dis de dimineață după apa sfințită, luată din râu. Tradiția spune că fata care se întorcea prima cu apa era cea mai harnică pentru tot restul anului. În unele zone din Banat, tot fetele trebuie să poarte dialoguri cu râul, tot pentru a fi botezate.

În alte zone se obișnuiește ca în ziua de Bobotează să fie aruncată într-un râu o cruce. Bărbații sar după ea, iar între ei se dă un concurs pentru care ajunge primul la aceasta.

Tot de Bobotează, în unele regiuni din centrul Transilvaniei se obișnuiește să se tragă cu pușca și să se strige „Chiraleisa”, după ce preotul iese din Biserică cu crucea de Bobotează. Se spune că cei care strigă cel mai puternic vor avea forță tot anul iar bolile îi vor feri.

Un alt obicei este ca în ziua de Bobotează să îți torni apă în cap din râul cel mai apropiat, iar în unele zone din Transilvania oamenii care intră cu totul în râu chiar dacă afară este ger. De exemplu, în unele sate din Târgu Mureș bărbații dar și femeile se scufundă cu totul în apă înfruntând gerul iar apoi se încălzesc la marginea unui foc de tabără.

În zona Codrului, în apropierea casei celor necăsătoriți, oamenii din sat puneau în dimineața zilei de Bobotează pețitori, adică niște măști confecționate din paie și cârpe. Acestea erau așezate în zone greu accesibile, pe vârful casei sau al șurii, pe cumpăna fântânii sau într-un pom înalt. De multe ori, cel vizat nu putea scăpa de pețitor sau pețitoare nici după o săptămână, până nu mergea în pădure să taie o prăjină lungă cu care să-l dea jos. Uneori fetele plăteau feciorilor câte un litru de horincă să le scape de rușine și să coboare păpușa de cârpe.