SCHIMBAREA LA FAŢĂ. Tradiţii şi obiceiuri: Ce se întâmplă cu cei care nu ţin cont de această sărbătoare

Sarbatoarea Shimbarii la Fata a Domnului dateaza de la inceputul sec. al IV-lea, cand Sfanta Imparateasa Elena zideste o biserica pe Muntele Tabor. Aceasta sarbatoare incepe sa fie mentionata in documente din prima jumatate a secolului al V lea. In Apus, sarbatoarea Schimbarii la Fata s-a generalizat mai tarziu, prin hotararea luata de papa Calist III ca multumire pentru biruinta crestinilor asupra turcilor la Belgrad, in anul 1456.

Exista obiceiul ca in aceasta zi sa se faca pomenire generala a celor trecuti la cele vesnice (Biserica Rusa). In unele zone, de sarbatoarea Schimbarii la Fata a Domnului se aduc la biserica struguri, care se impart credinciosilor.

Schimbarea la Faţă mai este numită în popor şi Obrejenia, denumire ce vine din slavonă şi înseamnă transformare, schimbare. Transfigurarea domnului aşa cum mai este numită sărbătoarea este unul dintre evenimentele sescrise de evangheliile sinoptice, în care Iisus se schimbă la faţă pe Muntele Tabor. Iisus devine strălucitor, vorbeşte cu Moise şi Ilie şi este numit Fiul lui Dumnezeu. Acest miracol este unic faţă de celelalte care apar în Evanghelii în sensul că efectul miracolului se produce asupra lui Iisus. Sfântul Toma de Aquino considerat schimbarea la faţă cel mai mare miracol în sensul că acest miracol completează botezul şi ne arată perfecţiunea vieţii în Rai.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tradiţii şi superstiţii SCHIMBAREA LA FATA

Alte articole

Talismanul care ți se potrivește în funcție de luna nașterii. Ce obiect simbolic ar trebui să păstrezi aproape

Când nu e bine să dai bani cu împrumut. Cele mai cunoscute superstiții legate de atragerea banilor

În credinţa populară se păstrează o serie de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii. Se spune că aceia care nu ţin această sărbătoare vor fi uscaţi şi gălbejiţi ca florile care de acum încep să se veştejească.

Cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi şi ploşniţe. Fetelor care se spală în această zi nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte iarba.

„Din 6 august nu mai etse voie să faci baie în apele curgătoare: fetele nu mai au voie să se spele pe cap în râu pentru că nu vor mai avea un păr frumos şi nici nu se mai doarme afară”, a declarat muzeograful pentru VoceaTransilvaniei.ro.

Schimbarea la față. Despre oamenii care nu-şi văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineaţa zilei, se spune că vor muri până la sfârşitul anului.

În această zi nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de către cineva, că aşa vei fi tot anul.

Oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă, respectiv beţie, tutun, preacurvie, sigur vor fi vindecaţi. Femeile însărcinate, dacă vor ţine această zi, vor avea o naştere uşoară şi copii sănătoşi. „Este ziua în care se adună plantele de leac pentru sănătate”, a subliniat Janeta Ciocan.

SCHIMBAREA LA FATA: Nu se omoară şerpii

O superstiţie mai ciudată este legată de târâtoare. Tradiţia populară spune că până pe 14 septembrie, când se prăznuieşte Ziua Crucii nu este voie să omori niciun şarpe.

„Dacă vezi un şarpe să te fereşti de el pentru că până pe data de 14 septembrie ei îşi caută cuibul de iernat. După acea dată ei trebuie omorâţi pentru că se crede că au făcut un mare rău şi nu-i mai primeşte pământul”, a mai adăugat muzeograful.

Daca in ziua Schimbarii la fata vremea este insorita si placuta, batranii spun ca toamna va fi roditoare si imbelsugata. Daca ploua, toamna va fi mohorata. Totodata, se mai spune ca de-acum nu mai este vreme sa faci baie in ape repezi de munte, pentru ca le-a spurcat cerbul si te poti imbolnavi, si nici sa mai dormi afara.

SCHIMBAREA LA FATA: Dezlegare la peşte şi untdelemn

Biserica a rânduit ca, de sărbătoarea Schimbării la Faţă, să se facă dezlegare la peşte pentru bucuria praznicului, ce are loc în timpul postului Sfintei Marii. „Postul este foarte important şi era ţinut de fetele care doreau să se mărite dar şi pentru membrii familiei care erau bolnavi”, spune Janeta Ciocan.

În ziua de 6 august, credincioşii duceau la biserică struguri, faguri de miere şi mere de vară care erau sfinţite şi erau date ca pomană de sufletul morţilor.