Potrivit Constituției, la CCR sunt desemnaţi nouă judecători pentru mandate de nouă ani: trei sunt numiţi de preşedinte, trei de Camera Deputaţilor şi alţi trei de Senat. 

În 2016 expiră mandatul actualului preşedinte al CCR, Augustin Zegrean, numit judecător la Curte de fostul preşedinte Traian Băsescu în 2007, al lui Valentin-Zoltán Puskás, numit de Senat la propunerea UDMR (2007), şi al lui Tudorel Toader, numit de Camera Deputaţilor la propunerea PNL (2007).

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu şi Miron ...

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a ...

În momentul de faţă, în funcţie de cei care au făcut numirile sau nominalizările, Curtea arată astfel: un prim grup este reprezentat de judecătorii care au fost numiți de către fostul şef de stat Traian Băsescu: preşedintele Augustin Zegrean (mandatul său expiră în 2016), Petre Lăzăroiu (judecător până în 2019) şi Daniel Morar (numit în 2013 pentru un mandat de 9 ani).  Într-un al doilea grup se regăsesc judecătorii propuşi de PNL, desemnati prin intermediul Parlamentului: PDL l-a nominalizat pe Ştefan Minea în 2010, iar PNL pe Tudorel Toader în 2006 (al cărui mandat expiră în 2016) şi pe Mona Pivniceru în 2013. În cel de-al treilea grup, PSD este reprezentat de Simona Maya Teodoroiu, desemnată în locul lui Toni Greblă în 2015, şi Valer Dorneanu, numit în 2013. O poziţie mai aparte o are judecătorul Puskas Valentin-Zoltan, numit la propunerea UDMR în 2007, care a dat însă un plus de imprevizibilitate deciziilor CCR.

Raporturile de forţă din CCR

Pentru cele trei locuri care vor rămâne libere, preşedintele Klaus Iohannis va face o numire, iar Parlamentul celelalte două numiri. 

În momentul de faţă, PNL mizează pe trei judecători, iar PSD pe doi membri ai Curţii. Analistul politic Radu Alexandru consideră că PSD va fi „interesat de sporirea influenţei”, astfel că la numirile din plenul celor două Camere ale Parlamentului se pot anticipa negocieri dure.

Pe de altă parte, analistul politic a declarat pentru RomaniaTV.net că, într-un an electoral, cum este 2016, Curtea Constituțională nu poate scăpa de presiunile politice.

”În general se porneşte de la ideea că există raporturi de forţe sau că numirile de la CCR conduc la redesenarea, reconfigurarea, raporturilor de forţe. O astfel de perspectivă excede formula funcţională a CCR pentru că ne aşteptăm şi acesta e principiul de funcţionare a CCR ca ingerinţa politicului în numirile de judecători să se oprească la procedura de numire.

În fapt, CCR are menirea a funcţiona dincolo de jocurile politice, dar e un specific al României ca procedurile prin care judecătorii sunt numiţi să genereze efecte politice şi să producă într-adevăr schimbări în ceea ce priveşte componenţa în sensul unor posibile decizii politice favorabile sau nu unor actori politici. Că suntem în an electoral conduce la ideea că o astfel de instanţă nu poate scăpa de presiunile politice. Avem experienţa anilor trecuţi, care ne arată, în unele cazuri, că putem descifra un sens politic în funcţionarea Curţii, dacă ne uităm la deciziile CCR, la atitudinea judecătorilor, separat sau în ansamblu”, a precizat Radu Alexandru pentru RomaniaTV.net.

Citește și: Legea anti-fumat, la CCR. Doi judecători sunt fumători. Augustin Zegrean: „Mă las de fumat” VIDEO

Cum vor influenţa noile numiri deciziile Curţii

Potrivit analistului politic, preşedintele şi Parlamentul vor face numiri care vor reflecta noile raporturi politice.

”Cele trei numiri reprezintă zone distincte, zone cu interese diferite. Şi de aceea noile numiri vor putea influenţa într-o anumită măsură deciziile finale ale CCR. Ne aşteptăm ca cele trei autorități, preşedintele, pe de-o parte, apoi Parlamentul să facă numiri care să reflecte noile raporturi politice dintre instituţiile din cadrul Parlamentului şi din cadrul CCR. Va conta, în opinia mea, portretul persoanei nominalizate. De multe ori, litera legii a fost respectată, dar nu şi spiritul.

Dacă e vorba de un politician care renunţă la carnetul de partid pentru ca a doua zi să devină judecător e o situaţie şi putem vorbi de influenţe şi ingerinţe, dar dacă avem situaţia unui judecător de meserie, jurist, care a profesat doar în acest domeniu fără a avea legături cu o anume zonă politică, atunci ne aşteptăm ca ingerinţele politice să fie mai reduse”, consideră Radu Alexandru.

Judecătorii CCR, foşti membri de partid

Analistul mai precizează că numirea unui judecător din sfera politică ar fi cea mai ”nefericită” alegere, ținând cont de contextul politic actual.

”Ar trebui să facă dovada imparţialităţii prin aceste nominalizări, punând persoane la CCR fără o experienţă politică anterioară cât mai îndelungată posibil. Formula aceasta cu judecătorul care renunţă la calitatea de membru de partid e cea mai nefericită şi cea mai susceptibilă de a fi generat astfel de situaţii cu privire la interogaţiile legate de influenţa politică, de măsura în care raportul de forţe se va fi schimbat în cadrul CCR. (…)

Curtea trebuie să fie independentă politic, modul de numire creează premisele de a limita acest statut de independenţă, iar practica politică aduce argumente în acest sens. O  persoană cu carnet politic va tinde să fie mai degrabă favorabil celui care l-a numit decât neutru. (…) Dacă partidele vor să dea dovada unei schimbări, reforme în România ar trebui să fie extremi de atenţi”, a mai declarat Radu Alexandru pentru RomaniaTV.net.

Citește și: De ce a declarat CCR neconstituţională Legea pensiilor speciale pentru aleşii locali

Întrebat dacă UDMR va mai reuşi să-şi adjudece un post de judecător CCR, în locul lui Puskás Valentin-Zoltán, analistul politic consideră că totul depinde de capacitatea formaţiunii de a negocia.

„Din nefericire, ideea consensualităţii politice funcţionează în această formă caricaturizată a algoritmului politicului, al trocului, negocierii poziţiilor pe care partidele le pot ocupa în baza procentajelor pe care le deţin în Parlament. Depinde de capacitatea UDMR de a negocia, de a da la schimb, de a pune în balanţă atuurile pe care are în raport cu negociatorii principali, adică în raport cu PSD, apoi cu PNL. E o chestiune care ţine strict de capacitatea de negociere a actorilor politici şi nu o de o regulă instituţionalizată în legătură cu aceste numiri”, a adăugat acesta.

„Negocierile din Parlament”

Pe de altă parte, Radu Alexandru precizează că interesul formațiunii PSD de a desemna unul dintre judecători este unul legitim, ținând cont că liberalii își adjudecă la momentul actual trei dintre membrii CCR. În plus, analistul sugerează că interesele PSD ar putea viza ”alte sfere”, în situația în care social-democrații nu vor desemna ei un judecător în 2016.

„PSD ca şi celelalte formaţiuni e interesat de sporirea influenţei, fie şi indirecte prin nominalizarea unei persoane apropiate în corpul judecătorilor CCR. E un interes legitim, pragmatic. Problema e în ce măsură ceea ce pun pe masa discuţiilor negociatorii politici, are sau nu are o reprezentare, un mod de a se distribui funcţiile ce trebuie ocupate nu numai la CCR, ci şi la alte instituţii ale statului. De regulă aceste formule sunt negociate la pachet. Au fost situaţii în care un partid pare să cedeze din teritoriul său, să renunţe la o funcţie la care ar avea dreptul, potrivit algoritmului politic, dar renunţarea e compensată de avantaje care apar în alte sfere. (…) Partidele sunt pragmatice, ţintesc la obiective care nouă, observatorilor, ne-ar scăpa la prima vedere”, a mai meţionat analistul politic.

Judecătorii numiţi de Băsescu

După schimbările din plenul CCR, la Curte vor mai rămâne doi judecători numiţi de fostul preşedinte Traian Băsescu – Petre Lăzăroiu (din 2008) şi Daniel Morar (din 2013). Cum vor juca ei?

„Există tentaţie justificată de trecutul decizional al CCR. Persoanele nominalizate de un anume actor politic ţin şi cont de actualul context politic. Băsescu nu mai e preşedinte şi nu mai are aceeaşi forţă pe care o avea în mandat şi sigur că e posibil ca persoane nominalizate (…) care au jucat, dacă nu în favoarea, atunci împotriva celui care i-a numit, acum să-și schimbe atitudinea. (…) Schimbări de atitudine au mai fost”, a comentat Radu Alexandru.