Schimbările climatice aduc noi trenduri în agricultura românească. Culturi de kiwi și curmale la Dăbuleni și fructe goji la Brașov

Aurelia Diaconu, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, afirmă că adaptarea la noile condiții climatice este esențială pentru viitorul agriculturii în România.

„Noi urmărim schimbările climatice pentru că suntem foarte expuși în zona aceasta și ne pregătim să facem față. Una dintre măsurile pe care le-am luat a fost să găsim specii potrivite condițiilor climatice actuale și viitoare. Temperaturile ridicate din iarna aceasta, mult peste media lunară multianuală, au pornit vegetația culturilor cu 9-24 de zile mai devreme, foarte multe. Din experiența noastră, am dovedit că se pot face curmale, kiwi, kaki și fistic la Dăbuleni. Chiar și măslinul vegetează aici, înflorește, leagă, dar încă nu a dat fructe“, explică Diaconu, potrivit Mediafax.

Există riscul ca schimbările climatice să ducă la dispariția culturilor tradiționale, ceea ce face esențială găsirea unor alternative. Primele încercări de adaptare au avut loc la scară mică, cu plante exotice cultivate în ghivece. În multe gospodării din țară, lămâii, clementinii și kiwi sunt deja prezenți în grădini și pe terase.

Impactul în gospodăriile individuale

Alte articole

Ce gust au migdalele care cresc în pământ. Au fost aduse din Asia la Buzău

Un nou scandal între PSD şi USR în interiorul guvernului. Anunţul ministrului Agriculturii, Florin Barbu: „Sunt alături de fermierii români şi nu am semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur. Am cerut la Bruxelles garanţii suplimentare”

Chiar și fără date statistice, impactul climei asupra culturilor locale este vizibil. Într-un sat din Timiș, aproape fiecare curte are un lămâi în ghiveci. În Belciugatele, județul Călărași, o familie cultivă kiwi în ghiveci, iar în Topoloveni, județul Argeș, doi soți cresc un clementin. Aceste inițiative reflectă o adaptare la nivel micro, indicând o tendință care ar putea deveni mai răspândită pe măsură ce schimbările climatice se intensifică.

Inițiative experimentale și comerciale

Andra, o tânără de 35 de ani din București, a reușit să producă măsline pe balconul său, după ce a adus un măslin din Grecia. Acesta a crescut de la 20 cm la peste 1 m și a dat primele roade anul trecut. Tatăl Ioanei, din Belciugatele, testează cultura de kiwi și mandarin, care rezistă surprinzător de bine în noile condiții climatice. Aceste experimente la scară mică indică un potențial mare pentru extinderea culturilor mediteraneene în România.

Cererea pentru plante exotice în ghiveci este în creștere, potrivit reprezentanților magazinelor agricole. „Tot timpul primim cereri pentru lămâi și portocali în ghiveci. Acum nu mai avem pe stoc, pentru că îi aducem din Grecia, dar există interes pentru citrice în România. Clienții noștri fie le țin în apartament, fie pe terasă, fie în curte“, explică un reprezentant al Grădinei Gabico.

Proiecte agricole viabile

Următorul pas este adaptarea culturilor mediteraneene pe spații mai mari, în câmp. Estimările fermierilor sugerează că, fără adaptarea la noile condiții climatice, agricultura tradițională nu va face față viitorului. „Trebuie să adaptăm tehnologiile de cultură la schimbările climatice și să valorificăm eficient solurile. De exemplu, cu seceta, la grâu în zona noastră se obțin 3-4 tone/hectar, iar la cartoful dulce 20-30 de tone. Dacă nu investim și nu folosim potențialul pe care-l avem, nu vom face față viitorului“, afirmă Diaconu.

Smochinele, care aveau de suferit din cauza înghețurilor, acum produc chiar și de două ori pe an. Paul Tudosa, fondator al Smochini Figs Roșiori, a început să cultive smochini în urmă cu zece ani în localitatea Roșiorii de Vede (jud. Teleorman) și acum are o livadă de 300 de smochini. „Cererea este în creștere, deoarece oamenii simt efectele încălzirii globale, iar temperatura ridicată îi priește culturii de smochin“, explică Tudosa.

Citește și: