Școala începe cu deficit de profesori la științele exacte. Ministrul Educației: ”Se apelează la alte persoane – pensionari, spre exemplu”. Salariile cadrelor didactice, mult mai mici decât cele din alte țări europene

Ministrul Educației, Mihai Dimian, a precizat disciplinele la care se înregistrează deficit de profesori.

”Fizică, zona tehnică, zona de maiștri, inclusiv în zona de informatică. Mă aștept că acum, existând această stagnare în domeniul IT, în ce privește angajările, să existe solicitări mai multe și să reușim să acoperim mai bine necesarul cu personal calificat”, a declarat Dimian.

Dat fiind acest deficit, sunt căutate soluții inclusiv în zona celor ieșiți din câmpul muncii: ”Pot să vă dau exemplu fizică, sau anumite zone cu maiștri în zona tehnologică, unde nu se ocupă postul de scoase la concurs și atunci se apelează la alte persoane – pensionari, spre exemplu”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Șeful Educației a vorbit despre concurența relativ mare de la titularizare – patru-cinci candidați pe post – și despre faptul că primește foarte multe petiții de la cei nemulțumiți că nu au prins un loc în sistem.

Alte articole

Un profesor din România are 89 de ani și încă le predă elevilor. Ministrul Educației: ”Prefer persoana pregătită, vârsta e mai puțin importantă”

Şi-a anunţat demisia pe Facebook: „A sosit momentul să pun punct, plec cu inima împăcată”

”În sistemul educațional preuniversitar și universitar avem 300.000 de angajați. Este normal să existe o fluctuație a angajaților, fie că unii părăsesc sistemul, doresc un alt loc de muncă, fie că ies la pensie. Noi ce constatăm este că scoatem în fiecare an număr de posturi la concurs si o să observați că numărul de candidați este de patru-cinci ori mai mare decât numărul de posturi scoase. Deci, din acest punct de vedere, eu primesc și foarte multe petiții care îmi spun că, uite, au luat o notă mare, peste șapte, la acest concurs de post și nu au un post disponibil. Avem foarte multe persoane nemulțumite că nu pot să activeze și s-au pregătit în acest sistem”, a declarat, la digi24, Mihai Dimian.

În același context, ministrul Educației subliniază că în România s-ar pune piedici specialiștilor din diferite domenii care ar putea fi profesori, lucru care nu se întâmplă în alte țări.

”Pot să vă dau un exemplu în mediul universitar. Dacă ai o anumită tehnologie nouă, inviți un inginer din care lucrează cu tehnologiile respective și îl inviți să predea. Prin decizia senatului, el devine cadru didactic asociat, îi dai un titlu asociat, deci el nu este necalificat pentru că n-a făcut modulul psihopedagogic sau nu-l primesc, înseamnă că n-a facut modulul psihopedagogic. El are o competență în acel domeniu și sigur că încerc să o valorific în acest mod, mai ales în modul în care evoluează unele tehnologii, nu putem asigura personal pentru toate tehnologiile moderne. Și atunci apelăm la aceste experți din industrie.

După experiența din SUA, ce pot să vă spun este că foarte mulți, după 10-20 de ani în multinationale, se retrăgeau în în sistemul educațional. Această tranziție era una destul de simplă, adică aveai competențe în domeniu și ulterior, sigur, te pregătești din punct de vedere metodologic. Noi punem barierele astea înainte și e posibil să limităm anumite soluții pe care le-am avea la dispoziție”, a explicat demnitarul.

Citește și Nicușor Dan și Ilie Bolojan, mesaje pentru profesori, elevi și părinți la începutul anului școlar. Șeful statului subliniază că ”România are încă multe restanţe de rezolvat în educaţie”, premierul se laudă cu realizările

Pe de altă parte, ministrul Educației a postat luni, cu ocazia începerii noului an școlar, un mesaj adresat cadrelor didcatice, elevilor și părinților.

”Vă mulțumesc că ați ales această misiune nobilă. Purtăm pe umerii noștri o mare responsabilitate: destinul acestor copii. Nu este suficient să le cerem copiilor să vină la școală. Trebuie să ne asigurăm că le oferim o școală în care ei să simtă că merită să vină, în care ei să își poată realiza potențialul imens pe care îl au. O școală în care fiecare copil este respectat, sprijinit și încurajat, indiferent de locul din care provine, de familia sa sau de etnia sa”, le-a transmis profesorilor.

Care profesori nu se pot lăuda cu lefuri din cale afară de mari. Dimpotrivă, sunt considerabil mai mici decât cele din alte țări europene.

În învățământul preșcolar, România apare cu aproximativ 25.000 de euro pe an la începutul carierei și 33.000 de euro la vârful acesteia. Prin comparație, în Luxemburg valorile ajung la 55.000 și 97.000 de euro, iar în Țările de Jos la circa 41.000 și 83.000 de euro, potrivit datelor Eurydice prezentate de Euronews.

România se află în partea inferioară a clasamentului și în învățământul primar, cu aceleași valori: aproximativ 25.000 de euro la debut și 33.000 de euro la vârful carierei.

Diferența față de statele din frunte este mare. În Luxemburg, profesorii din ciclul primar pornesc de la aproximativ 55.000 de euro și pot ajunge la 97.000 de euro, în Germania de la 55.000 la 71.000 de euro, iar în Țările de Jos de la aproximativ 41.000 la 83.000 de euro.

România nu este însă ultima în acest clasament. La nivel primar, sub ea apar Polonia, Letonia, Ungaria, Grecia și Cehia.

Diferențele sunt și mai evidente la gimnaziu. În România, graficul indică aproximativ 26.000 de euro pe an pentru un profesor aflat la începutul carierei și 37.000 de euro pentru unul ajuns la vârful acesteia.

În Luxemburg, sumele sunt de 62.000 și 109.000 de euro, în Germania de 61.000 și 79.000 de euro, iar în Țările de Jos de aproximativ 41.000 și 83.000 de euro.

Astfel, la vârful carierei, valoarea indicată pentru un profesor de gimnaziu din Luxemburg este de aproape trei ori mai mare decât cea pentru un profesor din România.

Situația este aproape identică la liceu. România apare cu aproximativ 26.000 de euro la începutul carierei și 37.000 de euro la vârf. Luxemburg ajunge la aproximativ 62.000 și 108.000 de euro, Germania la 64.000 și 85.000 de euro, iar Țările de Jos la 41.000 și 83.000 de euro.

În toate cele patru categorii analizate, România se află, așadar, în partea de jos a clasamentului, chiar dacă nu ocupă ultima poziție. Se observă și că diferențele dintre nivelurile de învățământ sunt mici în cazul profesorilor români: valorile cresc de la aproximativ 25.000-33.000 de euro în preșcolar și primar la 26.000-37.000 de euro în gimnaziu și liceu.

Cât durează până când profesorii ajung la vârful carierei
Evoluția în carieră este legată, de regulă, de rolurile și responsabilitățile profesorului, numărul de ani lucrați, vârstă, nivelul de calificare și performanță.

Potrivit Eurydice, în 11 țări din Uniunea Europeană, profesorii au nevoie de 31 până la 40 de ani pentru a ajunge la nivelul maxim al carierei, în funcție de ciclul de învățământ.

La polul opus se află Danemarca și Finlanda, unde, pentru anumite niveluri de educație, profesorii au nevoie de cel mult zece ani de muncă pentru a ajunge la vârful grilei salariale.

Pe măsură ce profesorii avansează în carieră, cresc și salariile, iar această evoluție este un factor important pentru atractivitatea profesiei și pentru păstrarea cadrelor didactice în sistem.

De salarii mai bune nu beneficiază însă doar profesorii. Un studiu OECD din 2025 citat de Euronews arată că o remunerare mai bună a cadrelor didactice tinde să fie asociată și cu rezultate mai bune ale elevilor.

Cele mai mari creșteri salariale între începutul și vârful carierei sunt înregistrate în Cipru, Portugalia, Țările de Jos și Slovenia, notează observatornews.

Citește și Noul an școlar 2026-2027 începe luni, 7 septembrie. Ce se schimbă din această toamnă pentru elevi și profesori