Școli închise până pe 1 februarie 2026. Nu se fac ore în capitală, decizie de ULTIMĂ ORĂ

Capitala Ucrainei traversează una dintre cele mai dificile perioade de la începutul războiului, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat vineri închiderea tuturor școlilor din oraș până la data de 1 februarie, o decizie luată din cauza întreruperilor masive de căldură și electricitate provocate de bombardamentele rușilor.

Măsura afectează tot sistem educațional din capitală și are ca scop reducerea consumului de energie într-un moment în care rețelele sunt grav avariate. În paralel, administrația municipală a introdus un set de măsuri stricte de economisire a electricității. Începând de vineri, iluminatul public va funcționa la doar 20% din capacitatea obișnuită, pentru a limita presiunea asupra unui sistem energetic aflat la limita colapsului.

Vezi și Ucraina, lovită masiv în infrastructura energetică. Rusia îşi menţine pretenţiile teritoriale: „Spaţiul de decizie al Ucrainei se îngustează”

Atacurile rusești asupra rețelei energetice au generat întreruperi masive în furnizarea căldurii și electricității în Kiev, exact în mijlocul unei ierni dure. Temperaturile au coborât până la minus 17 grade Celsius, iar penele de curent au lăsat temporar fără încălzire aproape 70% din oraș.

Alte articole

Școlile rămân închise, vacanță prelungită pentru elevi. Unde nu se fac ore joi, 15 ianuarie 2026

Zi liberă miercuri, 14 ianuarie 2026, pentru acești elevi. Ministerul Educației a decis, nu se fac ore

Specialiștii avertizează că situația este fără precedent. Oleksandr Harchenko, directorul Centrului de Cercetare Energetică din Ucraina, a declarat că atacarea infrastructurii energetice într-un oraș dependent de încălzire centralizată, la temperaturi de minus 15 grade, reprezintă un scenariu extrem, nemaiîntâlnit până acum la nivel global.

Cu doar o săptămână în urmă, Kievul a evitat la limită un colaps major al sistemului de încălzire. Loviturile cu rachete și drone au scos din funcțiune rețele esențiale, lăsând mii de blocuri fără curent și căldură. Echipele de intervenție au lucrat neîntrerupt pentru reconectarea rețelelor și pornirea generatoarelor de urgență, însă experții avertizează că riscurile rămân ridicate.

Primarul Vitali Klitschko a precizat că, în urma unui atac din 9 ianuarie, aproximativ 300 de clădiri de apartamente au rămas fără încălzire, după ce sistemul termic a fost distrus.

În plină iarnă, Rusia și-a intensificat campania aeriană asupra infrastructurii energetice ucrainene, vizând centrale electrice, stații de transformare și rețele de distribuție. Oficialii ruși susțin că situația Ucrainei devine tot mai dificilă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „situația se deteriorează de la o zi la alta pentru regimul de la Kiev” și că „spațiul de decizie al Ucrainei se îngustează”, afirmații citate de presa ucraineană.

În același timp, Moscova își menține cererile pentru un eventual armistițiu, insistând asupra retragerii Ucrainei din teritorii extinse din estul și sudul țării. Autoritățile de la Kiev resping categoric aceste condiții, considerându-le o capitulare mascată.

Kremlinul a mai transmis că dialogul cu Statele Unite continuă, dar a respins propunerile occidentale de modificare a planurilor de pace și a avertizat că o eventuală desfășurare de trupe europene în Ucraina după un armistițiu le-ar transforma în „ținte legitime”.

Citește și România are o nouă Strategie Națională de Apărare a Țării. Nicușor Dan: „Anul 2026 poate fi anul păcii în Europa, România susține eforturile președintelui SUA, Donald Trump, de negociere a unui păci rapide și durabile, cu garanții ferme de securitate pentru Ucraina, la care suntem gata să contribuim în mod substanțial”