Scrisorile emoţionante ale copiilor ucraineni: „Mi-au murit cei doi câini, bunica Galya și orașul meu iubit Mariupol”

Scrisorile emoţionante ale copiilor ucraineni. Un copil de doar nouă ani, dintr-un oraş încă neatacat de Rusia, le scrie colegilor săi care au rămas fără casă. La o mie de kilometri aproape, în vestul Ucrainei, în regiunea Hmelnytsky, micuţul empatizează cu acei copii care au fost afectaţi de război.

Citeşte şi: Numărul victimelor atacului asupra Teatrului din Mariupol ar fi dublu faţă de cel estimat iniţial ANCHETĂ

Scrisorile emoţionante ale copiilor ucraineni

„Sunt în clasa a doua. Îmi place foarte mult să joc fotbal și să petrec timp cu prietenii. Totul a fost foarte bine până pe 24 februarie. Acum sirenele urlă constant, mama este mereu tristă, iar tata este mereu la lucru.

Dar știu că e mai greu pentru tine. Ți-ai pierdut casa și a trebuit să te duci și să-ți lași lucrurile, jucăriile, cărțile. Vreau. să te invit la mine. Voi împărtăși cu voi jucăriile mele și tot ce-mi aveți nevoie. Ne vom plimba voi prezenta prietenilor. fi prieteni, pentru că suntem ucraineni!„, a scris Zaharia.

Un alt băieţel scrie despre război într-un jurnal. E un copil supravieţuitor al nenorocirii din Mariupol. Fotograful și actorul Yevgeny Sosnovsky din Mariupol a împărtășit lumii întregi bucăți din amintirile și trăirile băiețelului care a supraviețuit celor 70 de zile de război în cel mai îndeplinit loc de pe pământ: Mariupol.

A desenat cu pixul așa cum a văzut el distrugerea orașului și-a iubit, Mariupol. Blocuri pe care apoi le-a mâzgălit, tancuri, oameni cu arme și oameni sub blocuri. A desenat Mariupolul așa cum este acum.

„Numele meu e Zaharia. Am 9 ani. Mi-au murit cei doi câini, bunica Galya și orașul meu iubit Mariupol! Am o rană pe spate, pielea este ruptă, o rană pe cap, pielea este ruptă pe braț și o gaură în picior„, sunt cuvintele sfâşietoare ale băiatului.