Scutul antirachetă provoacă disensiuni în continuare între NATO şi Rusia. ‘Noi credem că înțelegerile convenite cu Iranul creează o situație geopolitică absolut diferită. Am auzit mereu de la partenerii noștri că motivul demersurilor privind crearea sistemului european de apărare antirachetă ar fi îngrijorarea lor față de programul nuclear al Iranului’, a explicat reprezentantul diplomației ruse.

‘În prezent, se pare ca aceste preocupări sunt în scădere. Ar fi logic ca aceasta evoluție să se reflecte și în planurile NATO privind crearea unui sistem antirachetă european și în cele ale SUA privind desfășurarea unui sistem global antirachetă. Vom vedea cum vor acționa partenerii noștri’, a afirmat Aleksei Meșkov.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Drama trăită de o tânără care nu se poate angaja din cauza ...

Cel puţin cinci morţi şi 33 de răniţi în sudul Chinei, ...

Poziția Rusiei în domeniul apărării antirachetă în Europa este cunoscută, a adăugat ministrul rus, subliniind că Moscova nu dorește discuții de dragul discuțiilor și este dispusă la negocieri numai dacă i se vor prezenta argumente și fapte reale.

Statele Unite ale Americii și alte țări membre NATO, sub pretextul apărării împotriva unui eventual atac cu rachete iraniene, și-au anunțat intenția de a instala un scut antirachetă în Europa și de a desfășura elemente ale sistemului antibalistic în apropierea graniței Federației Ruse. Moscova consideră că aceste proiecte vizează Rusia, iar scutul antirachetă în Europa este de natură să perturbe echilibrul forțelor strategice de descurajare nucleară între Rusia și SUA, notează RIA Novosti, citată de Agerpres.

În discursul său către națiune, președintele rus Vladimir Putin a declarat, cu o zi în urmă, fără să numească SUA, că sistemul de apărare antirachetă este doar cu numele un sistem defensiv, fiind de fapt parte esențială a potențialului ofensiv strategic. Creșterea armelor de înaltă precizie nenucleare, în corelare cu dezvoltarea sistemului antirachetă, ‘ar putea reduce la zero’ toate acordurile anterioare privind limitarea armelor nucleare strategice, a atras atenția liderul de la Kremlin.

În acest context, Aleksei Pușkov, președintele Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat (camera inferioară), a ținut să sublinieze că declarațiile făcute de șeful statului rus nu înseamnă că Moscova a decis deja să se retragă din Tratatul START de reducere a armelor strategice ofensive . ‘Partea rusă a avertizat la momentul respectiv că, în cazul în care SUA vor opta pentru o desfășurare extinsă a sistemului lor antirachetă în Europa, noi ne vom reconsidera participarea noastră la START-3. Dar eu cred că, în stadiul actual, este prematur să vorbim despre o retragere. Nu este o întâmplare că președintele Putin nu a abordat acest aspect în discursul său’ către națiune, a afirmat Pușkov, după ce unele media străine au interpretat declarațiile liderului de la Kremlin ca pe o intenție a Rusiei de a se retrage din START.