„Examinăm posibilitatea de a crea un mecanism jurisdicţional specific”, a declarat el duminică pentru cotidianul Le Parisien.

Acest mecanism ar putea să se inspire „din alte exemple de dispozitiv judiciar de dimensiune internaţională de tipul celui care a fost creat pentru Kosovo sau pe continentul african”, a adăugat el, fără alte precizări.

Alte Articole

Imagini uluitoare cu o tornadă în Marea Neagră! Vârtejul ...

Purtarea măştii de protecţie, reintrodusă în Israel. Au ...

Joe Biden, îndurerat. Cel mai bun prieten al său, ciobănescul ...

Un tribunal special instituit în 2015 şi instalat la Haga anchetează suspiciunile de crime de război comise de gherila separatistă kosovară albaneză împotriva sârbilor, romilor şi opozanţilor politici kosovari în 1998-1999.

În Africa, Tribunalul Penal Internaţional pentru Rwanda (TPIR), creat printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU în 1994 şi având sediul la Arusha (Tanzania), a pronunţat mai multe zeci de condamnări până la închiderea sa în 2015. Un mecanism de urmărire a tribunalelor penale ale ONU este însărcinat să-i finalizeze lucrările.

Curtea Penală Specială (CPS) a fost creată de asemenea în 2015 pentru a instrumenta şi a judeca crimele împotriva umanităţii şi crimele de război comise în Republica Centrafricană din 2003 până în prezent.

Jean-Yves Le Drian a respins în schimb orice paralelă făcută cu tribunalul de la Nürnberg, care a judecat înalţi demnitari nazişti după 1945. „Este o referinţă prea grea din punct de vedere istoric”, a apreciat el.

Forţele Democratice Siriene (FDS), o coaliţie arabo-kurdă care a pus capăt „califatului” Statului Islamic în Siria, solicită instituirea unui tribunal internaţional special, cu sediul în nord-estul acestei ţări, pentru a judeca crimele comise de gruparea jihadistă.

Situaţia este totuşi complicată din punct de vedere juridic, Kurdistanul sirian, unde sunt deţinuţi jihadiştii, nefiind o unitate recunoscută pe plan internaţional. În Irak, jihadiştii străini sunt judecaţi de justiţia irakiană.

Ministrul de externe francez a reiterat că Parisul este „dispus” să repatrieze alţi copii orfani ai jihadiştilor francezi, cinci fiind deja repatriaţi în martie.

Franţa se opune în schimb repatrierii adulţilor, bărbaţi şi femei, care trebuie să fie judecaţi „acolo unde au comis crimele”, potrivit ministrului, şi se declară pregătită să examineze „caz cu caz” situaţia numeroşilor copii reţinuţi cu mamele lor în tabere.

Poziţia Parisului este foarte controversată, familiile şi avocaţii lor cerând asumarea medicală, socială şi psihologică a copiilor în Franţa, ţara de origine a mamei lor.

Guvernul prevăzuse iniţial repatrierea a 163 de cetăţeni din cei cei 250 – bărbaţi, femei şi copii – deţinuţi sau reţinuţi în tabere aflate sub controlul kurzilor înainte de a se răzgândi, potrivit documentelor interne făcute publice în aprilie de cotidianul Liberation.