Se anunţă concedieri masive în sistemul bugetar: „Un etaj întreg vine la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top”

Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a spus, că ar putea avea loc concedieri  „semnificative” de personal în sistemul bugetar, dacă nu se va pune în practică o reformă fiscală „consistentă”. El spune că sunt instituții în care mulți angajați „vin la muncă după ora 10.00” și că sunt angajați la stat care își cumpără „poșete de top”.

„În ultima lună şi jumătate am avut ocazia să interacţionez cu una dintre cele mai bogate administraţii publice din România. Am constatat cu amărăciune că aproape un etaj întreg dintr-o clădire venea la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, care costă o mulţime de bani, şi am văzut un număr impresionant de oameni care veneau la muncă şi probabil că nu făceau aproape nimic. Acolo va trebui să existe o analiză temeinică”, a spus Costin.

Angajații din România care scapă de concedieri, deși compania a anunțat restructurări. Cea mai bună veste pentru ei înainte de sărbători

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a adăugat că în zona administraţiei publice sunt excese „atât în ocupare, cât şi în salarizare”. Conform liderului sindical, există în sistemul bugetar deficite cronice de forţă de muncă, acesta oferind ca exemplu administraţia penitenciarelor.

Alte articole

Despăgubiri de aproape 11.000 de euro pentru un angajat care a fost concediat după ce și-a dat de gol șeful că își acorda bonusuri ilegale

Semnal de alarmă de la BNS înainte de iarnă. Cere crearea unei Comisii parlamentare de anchetare a situaţiei din sectoarele de energie electrică şi gaze

„Am identificat în structura salariilor în plată nişte inadvertenţe în care, pentru corectarea lor, vor trebui luate nişte decizii. În schimb, rămânem deficitari investiţiilor în modernizarea administraţiei publice. Sistemul care administrează pensiile din România este, în continuare, rudimentar, cu un software care nu funcţionează, cu volume uriaşe de muncă de 12-14 ore/zi, cu oameni care nu sunt plătiţi pentru efortul suplimentar”, a spus Costin.

Concedieri înainte de sărbători. O companie gigant va desfiinţa circa 4.000 de posturi, toţi vor fi pensionaţi anticipat

El a menţionat că noul guvern trebuie să facă o analiză împreună cu sindicatele şi „să taie de acolo de unde trebuie tăiat”.

Potrivit liderului BNS, trebuie implementată o reformă fiscală pentru că, altfel, „banii care ar trebui să ajungă ca şi venituri bugetare se duc în alte buzunare şi vom rămâne impasibili la această problemă cronică a economiei româneşti”.

Reforma sistemului de salarizare în sectorul public va modifica modul în care bugetarii sunt remunerați. Printre măsuri se numără limitarea sporurilor, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și revizuirea coeficienților de ierarhizare.

Sporurile nu vor putea depăși 20% din salariul de bază

Măsura are ca scop limitarea unei plăți disproporționate a sporurilor și asigurarea că fondurile publice sunt utilizate mai eficient. Astfel, se previne inflația salarială și se ține cont și de sustenabilitatea salariilor publice, deci salariul de bază va influența mai mult salariul final decât sporurile.

De asemenea, reforma sistemului de salarizare în sistemul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal ce au fost avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada 2025-2031.

Citește și : Unde să-ți faci vacanța la schi în 2024? Cele mai ieftine stațiuni din România

Se vor reintroduce și grilele salariale pentru administrația locală, prin care angajații publici și contractuali vor fi remunerați similar cu cei din administrația centrală, reducând riscul inegalității salariale.

În plus, referitor la salariul minim, acesta va fi ajustat la inflație, ceea ce asigură că puterea de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici este păstrată, în ciuda creșterii costului vieții. De asemenea, dacă salaiul minim ajustat scade sub pragul de 45% în raport cu salariul mediu, o ajustare suplimentară legată de creșterea productivității asigură că creșterile salariale sunt legate de performanța economică generală.