Se caută şefi la DNA şi Parchetul General. Ministrul Justiţiei a demarat procedura de selecţie. Nicuşor Dan negociază cu PSD şi şefii de la SRI şi SIE

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a demarat oficial procesul de desemnare a noilor șefi ai principalelor parchete din România, DNA şi Parchetul General.

Decizia are legătură cu faptul că mandatele actualilor conducători ai Parchetului General și DNA se încheie la data de 30 martie 2026, iar legea prevede un calendar extins pentru aceste numiri.

Procesul de selecție se va desfășura între 8 ianuarie și 2 martie 2026.  9 februarie, ora 12.00 este termenul pentru depunerea canfidaturilor, iar 2 martie este data la care propunerile vor fi trimise de către ministrul Justiţiei către CSM.

La final, ministrul Justiției va înainta propunerile către președintele României, Nicușor Dan, pentru ocuparea funcțiilor de conducere.

Alte articole

Nicușor Dan vrea ca magistrații corupți să fie anchetați direct de DNA. Ce modificări propune președintele la legile justiției (surse)

Primele imagini cu nepoata fostei ministre Rodica Stănoiu. Gestul pe care l-a făcut la cimitir

Nicușor Dan negociază cu PSD numirea noilor șefi la SRI și SIE. Președintele face concesii pentru menținerea social-democraților la guvernare: „Trebuie să dăm ceva PSD-ului ca să îl ținem în Coaliție”

Printre posturile care vor deveni vacante se află cel de Procuror General al României, funcție ocupată în prezent de Alex Florența, care se va încheia pe 31 martie 2026. Tot atunci expiră și mandatul procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Funcția de procuror-șef DIICOT, deținută de Alina Albu, va deveni liberă din 14 aprilie 2026.

De asemenea, vor fi disponibile mai multe poziții de adjuncți în cadrul DNA (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026), DIICOT (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026) și al Parchetului General (1 loc – post vacant începând cu data de 29 iunie 2026), pe parcursul anului 2026.

Conform legii 303/2002, procedura începe cu publicarea calendarului de către ministrul Justiției. Procurorii interesați au la dispoziție 40 de zile pentru înscriere. Candidații care îndeplinesc condițiile legale susțin un interviu în fața unei comisii stabilite prin ordin al ministrului. După evaluare, ministrul face selecția și trimite propunerile motivate către Secția pentru procurori a CSM, pentru aviz.

Dacă avizul CSM este favorabil, propunerile ajung la președintele României. În cazul unui aviz negativ, ministrul organizează un nou interviu cu respectivul candidat și poate menține sau retrage propunerea. Dacă aceasta se retrage, o nouă procedură trebuie lansată în cel mult 60 de zile.

EXCLUSIV Victor Ponta demască planul reziștilor de a acapara Justiția: „Îi interesează ÎCCJ și DNA, nu dau doi bani pe procese, judecăți strâmbe, oameni care suferă”

Președintele României are dreptul să respingă motivat propunerile, cu obligația de a face publice motivele. Decretul de numire sau refuzul oficial trebuie emis în termen de maximum 60 de zile de la primirea propunerilor.

Mandatele șefilor marilor parchete au o durată de trei ani și pot fi reînnoite o singură dată.

Nicușor Dan urmărește o negociere extinsă, care să cuprindă și numirile la conducerea serviciilor de informații
Președintele Nicușor Dan ia în calcul discuții extinse privind numirea conducerii serviciilor de informații și a șefilor marilor parchete, în special Parchetul General și DNA.

Potrivit unor surse Româniatv.net, de la Cotroceni, președintele României va purta consultări cu toate partidele din coaliția de guvernare, însă rolul decisiv îl va avea PSD.

„Negocierea cu PSD va fi pentru 6-7 funcții. Prioritățile vor fi șefii SRI și DNA. Trebuie să dam ceva PSD-ului ca să îi ținem în Coaliție”, au declarat sursele citate.

Aceleași surse Gândul susțin că Nicușor Dan are în vedere patru sau cinci variante pentru conducerea serviciilor de informații, însă „niciunul nu i-a plăcut foarte mult”. Președintele nu exclude nici varianta desemnării unui om politic la conducerea unui serviciu de informații.

În același timp, sursele politice afirmă că Ilie Bolojan îl susține pe actualul președinte al Senatului, Mircea Abrudean, pentru funcția de director al SRI. Nu este clar dacă Nicușor Dan va accepta această propunere, având în vedere apropierea dintre Abrudean și Ilie Bolojan, mai arată sursele.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a prezentat o selecție a dosarelor penale finalizate în luna decembrie 2025, care nu au fost mediatizate la zi, în care procurorii anticorupție au dispus trimiterea în judecată sau sesizarea instanței de judecată cu acord de recunoaștere a vinovăției a unui număr total de 70 de inculpați. Cazurile vizează fapte de corupție, trafic de influență, luare și dare de mită, abuz în serviciu, fals și acces ilegal la sisteme informatice, potrivit comunicatului de presă.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți, la Paris, că urmează să fie demarată procedura de selecție pentru desemnarea noilor conduceri ale Parchetului General, DNA și DIICOT. „În ceea ce privește șefii de parchete, aici, din nou, este o procedură, care va fi lansată în zilele următoare, în care procurori care doresc să exercite aceste funcții de conducere își vor depune CV-urile, ministrul Justiției va înainta și președintele, la rândul său, va numi sau va trimite înapoi. Dată fiind această procedură, cred că și aici este firesc să existe o consultare între președinte și prim-ministru”, a precizat președintele.

Ce a făcut DNA în decembrie

1. Dosare de abuz în serviciu și fals cadastral în București și Constanța

Notarul public Andrei Anghel, împreună cu executorul judecătoresc Iulian-Ilie Coșoreanu, avocatul M.C.R. și inginerul cadastral C.M.E., au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu și complicitate la falsificarea documentației cadastrale a unui imobil din București. Prin aceste demersuri, ar fi fost majorată nelegal suprafața unui teren și cauzat un prejudiciu Municipiului București de peste 855.000 lei. Dosarul a fost trimis la Curtea de Apel București.

2. Acces ilegal la sisteme informatice și divulgare de informații secrete

Comisarul-șef de poliție Cristinel Stanciu și soția sa, angajată bancară, au fost trimiși în judecată pentru acces ilegal la sisteme informatice și divulgarea informațiilor secrete, folosite în beneficiul unor societăți comerciale deținute de familie. Alte persoane implicate au fost cercetate pentru mărturie mincinoasă. Dosarul se află la Tribunalul București.

3. Abuz în serviciu la Primăria Bacău

Directorul Agenției de Dezvoltare Locală Bacău, Anghel Constantin Adrian, împreună cu alți doi funcționari și reprezentantul societății Direct Sound S.R.L., au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu și complicitate, cauzând un prejudiciu de aproape 300.000 lei prin trucarea achizițiilor publice pentru proiectul „Cinema Orizont”. Dosarul se află la Tribunalul Bacău.

4. Mită și trafic de influență la A.R.S.V.O.M. și Ministerul Transporturilor

Fostul director al Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, Daniel Manole, a recunoscut fapte de luare de mită în legătură cu contracte pentru achiziția de nave speciale. În același dosar, alți doi administratori de firme au fost trimiși în judecată pentru trafic și cumpărare de influență. Manole Daniel a primit o pedeapsă de 3 ani cu suspendare și va presta muncă neremunerată în folosul comunității. Dosarul se află la Tribunalul Constanța.

5. Luare de mită la AJOFM Bistrița-Năsăud

Directorul executiv al AJOFM Bistrița-Năsăud, Otilia Râpan, a fost trimisă în judecată pentru luare de mită, iar administratoarea societăților care a plătit mita, C.E.F., pentru dare de mită, legat de subvenții pentru angajarea șomerilor. Dosarul se află la Tribunalul Bistrița-Năsăud.

6. Concursuri trucate la Spitalul Județean Botoșani

Fosta manageră a Spitalului Județean „Mavromati” Botoșani, Livia Mihalache, a fost trimisă în judecată pentru luare de mită și trafic de influență în cadrul unor concursuri de angajare, cauzând prejudicii angajaților și spitalului. Dosarul se află la Tribunalul Botoșani.

7. Trafic de influență în Ilfov

O.S., persoană fără calitate specială, a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, după ce a pretins și primit sume și bunuri de la martori pentru a influența un agent de poliție într-un dosar penal.

8. Licitații trucate în comuna Ungureni, Botoșani

Primarul Ilie Ivanache și administratorul public Rareș Batîr au fost trimiși în judecată pentru luare de mită și folosirea neautorizată a informațiilor, favorizând o societate la o licitație de lucrări publice.

9. Adeverințe de vechime false în Brăila

40 de persoane, inclusiv un funcționar public și foști arhivari, au fost trimise în judecată pentru corupție și fals în legătură cu eliberarea de adeverințe false de vechime în muncă, în scopul obținerii ilegale de pensii.

10. Fraudă la obținerea permisului auto în Cluj

G.A.P., director al unei școli de șoferi, a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, luare de mită, fals și înșelăciune, după ce ar fi întocmit dosare false pentru persoanele care obțineau permisul fără a susține examenul legal.

11. Fonduri europene fraudate de militari și experți AFIR

Soldatul Emil Bârlădeanu și patru experți AFIR au fost trimiși în judecată pentru obținerea ilegală și schimbarea destinației fondurilor europene și fals intelectual, cauzând un prejudiciu de peste 172.000 lei.

12. Fonduri europene false la Brașov

C. C. I., reprezentant al unei întreprinderi individuale, a fost trimis în judecată pentru folosirea de documente false în vederea obținerii de fonduri europene, în formă continuată.