Se caută un compromis pentru candidatul care o va înlocui pe Christine Lagarde în funcţia de Director General al FMI

Liderii UE au ajuns marţi seara la un acord privind viitorii şefi ai instituţiilor blocului comunitar. Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, a fost desemnată preşedinte al Comisiei Europene, iar Christine Lagarde, preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE).

David Lipton, prim-adjunctul directorului general al Fondului Monetar Internaţional, va prelua interimar conducerea FMI, în urma nominalizării lui Christine Lagarde la preşedinţia BCE.

Vorbind în marja unei conferinţe de afaceri care s-a desfăşurat sâmbătă la Aix-en-Provence, în sudul Franţei, Le Maire a declarat că miniştrii europeni de Finanţe vor discuta problema viitorului lider al FMI la reuniunea de marţi de la Bruxelles.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Trebuie să găsim un compromis la nivel european, sper să ajungem la un compromis pentru a nominaliza cel mai bun candidat, cel mai bun candidat european pentru FMI”, le-a spus jurnaliştilor ministrul francez de Finanţe. „Dacă avem un candidat european bun, am putea avea un candidat bun pentru FMI”, a adăugat el ca răspuns la întrebarea dacă guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, poate fi desemnat candidat din partea Europei.

Alte articole

Elevii nu vor mai avea voie cu telefoane mobile la școală, nici măcar în pauze – proiect

Horoscopul banilor 25-31 mai 2026. Cine atrage câștiguri, cine trebuie să evite cheltuielile impulsive și cine are parte de o surpriză financiară

Deşi este născut şi crescut în Canada, Mark Carney deţine atât paşaport britanic, cât şi irlandez, pe lângă cetăţenia canadiană.

Un oficial francez a declarat pentru Reuters că Le Maire urmează să discute problema cu preşedintele Emmanuel Macron în acest weekend şi că probabil va vorbi în prealabil cu Mark Carney.

Franţa conştientizează că sprijinul pentru Carney este în creştere, a adăugat oficialul, iar dacă Parisul decide să îl sprijine, ar fi de preferat ca anunţul să fie făcut cât mai curând.

În mod tradiţional, Fondul Monetar Internaţional este condus de un european, iar Banca Mondială – de un american – deşi marile economii emergente încearcă să vină cu proprii lor candidaţi.

Ţinând cont că, recent, americanul David Malpass a obţinut funcţia de preşedinte la Banca Mondială, oficialul francez a apreciat că nu sunt motive pentru care funcţia de director general al Fondului Monetar Internaţional să nu revină unui european, potrivit stiripesurse.ro.

Carney, care a fost şi guvernator al Băncii Centrale a Canadei, este foarte respectat în cercurile financiare internaţionale. Recent, ministrul britanic de Finanţe, Philip Hammond, anunţase în că Mark Carney îşi va prelungi mandatul la Banca Angliei cu încă şapte luni, până la sfârşitul lunii ianuarie 2020, pentru a ajuta la atenuarea efectelor ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Vineri, Le Maire a exclus propria sa candidatură la conducerea FMI, spunând într-un interviu acordat postului de televiziune BFM că intenţionează să rămână în funcţia de ministru francez de Finanţe pe tot parcursul mandatului de cinci ani al preşedintelui Emmanuel Macron.

Alţi europeni „bine plasaţi” pentru a candida la şefia FMI sunt Margrethe Vestager, comisarul european pentru concurenţă, şi Jeroen Dijsselbloem, fost ministrul olandez de Finanţe şi preşedintele Eurogrup.

Nominalizarea franţuzoaicei Christine Lagarde la preşedinţia Băncii Centrale Europene este văzută de mulţi analişti ca surpinzătoare. Ar fi prima femeie care ar conduce BCE, după ce mandatul de opt ani al actualului preşedinte, Mario Draghi, se va încheia la sfârşitul lunii octombrie, potrivit stiripesurse.ro

În 5 iulie 2011, Christine Lagarde a devenit prima femeie care deţine funcţia de director general al Fondului Monetar Internaţional iar în 2016 a obţinut al doilea mandat de cinci ani la conducerea FMI.

Anterior, în perioada 2007 – 2011, a fost ministru de Finanţe în Franţa.

Marţi, Christine Lagarde, s-a declarat „foarte onorată să fie nominalizată pentru preşedinţia Băncii Centrale Europene”