Se contruiește proiectul gigant cum nu a văzut omenirea! O nouă hidrocentrală ar putea produce 300 de miliarde kWh/an

China va construi cel mai mare baraj hidroenergetic din lume. Hidrocentrala, care va fi construită pe cursul inferior al râului Yarlung Zangpo, ar putea produce anual 300 de miliarde de kilowaţi-oră de electricitate, conform unei estimări furnizate de Power Construction Corporation din China în 2020, de trei ori mai mult decât capacitatea proiectată de Barajului Celor Trei Defileuri din centrul Chinei, în prezent cel mai mare de pe glob, de 88,2 miliarde kWh.

Proiectul va juca un rol major în atingerea obiectivelor Chinei privind neutralitate emisiilor de carbon, va stimula industriile conexe precum ingineria şi va crea locuri de muncă în Tibet, a informat miercuri agenţia oficială de presă Xinhua.

Citește și: Revolut, anunț pentru clienții care au probleme cu noul IBAN românesc. Sfaturi utile pentru românii care întâmpină dificultăți după ultimele modificări

O secţiune din Yarlung Zangpo are o cădere de 2.000 de metri pe o distanţă scurtă de 50 km, oferind un potenţial hidroenergetic imens, dar şi provocări unice de inginerie.

Alte articole

Ce prețuri au un litru de ulei sau un kilogram de roșii la un supermarket în China. Prețuri mult mai mari decât în România, deși salariile sunt mult mai mici

Călin Georgescu vrea ca România să aibă relații cu Rusia și China: „E de neimaginat să ai relații de frondă, necolegiale”

Cheltuielile pentru construirea barajului, inclusiv costurile de inginerie, vor eclipsa, de asemenea, Barajului Celor Trei Defileuri, care a costat 254,2 miliarde de yuani (34,83 miliarde de dolari). Aceasta a inclus relocarea a 1,4 milioane de persoane şi a costat de peste patru ori mai mult decât estimarea iniţială de 57 de miliarde de yuani.

Autorităţile chineze nu au indicat câţi locuitori urmează să fie strămutaţi în cazul proiectului din Tibet şi cum ar afecta ecosistemul local, unul dintre cele mai bogate şi mai diverse de pe platou. Însă, potrivit oficialilor chinezi, proiectele hidroenergetice din Tibet, despre care ei spun că deţine peste o treime din potenţialul hidroelectric al Chinei, nu ar avea un impact major asupra mediului sau asupra alimentării cu apă în aval.

Citește și: Se deschide un hypermarket cum nu s-a mai văzut în România. Conceptul inovator, bazat pe o investiție de 500 de milioane de euro, va detrona toți adversarii de pe piața autohtonă

Cu toate acestea, India şi Bangladesh şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la baraj, proiectul putând altera nu numai ecologia locală, ci şi debitul şi cursul râului în aval. Yarlung Zangpo devine râul Brahmaputra pe teritoriul statelor Arunachal Pradesh şi Assam din India şi ajunge în cele din urmă în Bangladesh.

China a început deja generarea de hidroenergie în partea superioară a râului Yarlung Zangpo, care curge în Tibet de la vest la est şi are în plan construirea mai multe proiecte în amonte.