Desemnarea lui Eugen Tomac a întârziat mai multe zile, cu toate că se știa pe surse despre această variantă către care înclină președintele de mai mult timp. Nu este clar dacă această întârziere a fost cauzată de negocierile cu partidele din Parlament pentru susținerea guvernamentală. Deocamdată, doar PSD s-a exprimat în favoarea Guvernului Tomac, inclusiv prin vocea Olguței Vasilescu.
„Nu știu cu ce program va veni. Eugen Tomac, în principiu, este o persoană cu bun-simț, dar va trebui să vedem și ce-și propune Eugen Tomac să facă”, a declarat Vasilescu.
Chiar și așa, doar cu PSD, Guvernul Tomac are doar 128 de voturi dacă vor vota toți parlamentarii, având nevoie de încă 105 voturi pentru ca Executivul să treacă. Mai poate veni susținere din zona USR, PNL, cel puțin din taberele anti-Bolojan, precum și câteva zeci de voturi care pot veni de la grupurile de neafiliați.
Vezi și Decizia luată de Eugen Tomac după ce Nicușor Dan l-a desemnat premier. Are legătură cu Bolojan
În schimb, UDMR pare sceptic cu privire la „guvernul tehnocrat” cu Eugen Tomac în frunte. Kelemen Hunor a spus joi seară că UDMR va decide dacă susține învestirea viitorului guvern după ce va analiza programul de guvernare și lista de miniștri propusă de premierul desemnat Eugen Tomac.
Printre cei care se vehiculează în Guvernul lui Tomac sunt Adrian Papahagi la Cultură, Cătălin Cîrstoiu la Sănătate și Radu Burnete, vicepremier. Mulți dintre cei dezvăluiți pe surse sunt foști oameni fideli fostului președinte Traian Băsescu și, mai nou, ai lui Nicușor Dan.
Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, susține că toată echipa președintelui și Nicușor Dan însuși au virat către dreapta în ultima perioadă. „Și de aceea, odată cu numirea domnului Tomac, cred că putem să spunem că există o consistență în această direcție”, este de părere expertul.
Adrian Papahagi este conferențiar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, cunoscut drept „intelectualul” lui Traian Băsescu. Papahagi l-a susținut pe Nicușor Dan de-a lungul timpului, inclusiv în campania electorală de anul trecut.
Papahagi s-a remarcat în 2018, în preajma Referendumului pentru Familie ca un susținător al „familiei tradiționale”.În iunie 2025, în timpul discuțiilor pentru instalarea guvernului Bolojan, Adrian Papahagi a criticat ideea unui guvern tehnocrat.
„Profesorul Papahagi este un intelectual de dreapta conservator, și-a asumat foarte limpede aceste poziții în spațiul public și are meritul de a fi consistent în ceea ce afirmă și susține. Desigur că este o alegere îndrăzneață la Ministerul Culturii, pentru că din punct de vedere al pregătirii și al experienței i s-ar potrivi un asemenea minister, dar din punct de vedere al opțiunii ideologice nu este foarte în consonanță cu ceea ce s-ar fi așteptat”, susține profesorul universitar Sergiu Mișcoiu, scrie Ziare.com.
În anul 2024, Cătălin Cîrstoiu a fost desemnat de PSD și PNL, conduse la acel moment de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă drept candidat independent la Primăria Capitalei. Apoi, la o lună de la nominalizare, Cîrstoiu s-a retras după ce a ajuns în centrul unui scandal mediatic, după investigațiile HotNews care arătau că acesta ar fi dat consultații și la clinica pe care o deține cu soția, în timp ce era managerul unui spital de stat. Ulterior, PSD și PNL au mers în cursa pentru București cu candidați proprii: Sebastian Burduja și Gabriela Firea.
Despre Bogdan Glăvan, propunerea vehiculată la Finanțe, Sergiu Mișcoiu consideră că este „foarte neoliberal” în sfera economică. „Chiar dincolo de neoliberalism”.
„Și-a asumat aceste poziții, care din punct de vedere economic, și aici poate ar fi singura reținere a PSD, nu prea corespund cu ceea ce ar dori să pretindă PSD de la Guvern, și anume această întoarcere către interesele cetățenilor, claselor defavorizate”, a precizat el.
Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană din Capitală și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul aceleiași universități. Acesta s-a remarcat drept un critic al măsurilor luate de Guvernul Bolojan.
Sergiu Mișcoiu spune despre propunerea lui Radu Burnete, consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, în funcția de vicepremier al noului Guvern, că este o „consolidare” a influenței președintelui și o asigurare că mediul de afaceri este reprezentat în acest Executiv.
„Este o dovadă că există o competență economică care este prețuită și, de asemenea, această echipă reflectă ideea lui Nicușor Dan că partidele au eșuat în ceea ce și-au propus”, a completat el.
Radu Burnete a fost numit consilierul lui Nicușor Dan în iulie 2025, fiind un „prieten” al mediului de afaceri. Anterior, a condus Concordia din 2020, organizație reprezentativă pentru mediul românesc de afaceri.
Luca Niculescu este acum secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), fiind numit în această funcție în septembrie 2022.
Între anii 2016 și 2022, Luca Niculescu a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Din această funcție, el a reprezentat de asemenea România în relație cu organizațiile internaționale cu sediul la Paris, în special OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei. De asemenea, a fost președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF) între 2019-2022, jurnalist la Rfi, Digi24, Money Channel și TVR 1.
Pentru Ministerul Apărării Naționale este vehiculat numele lui Mihnea Motoc. Acesta a fost în perioada 1999 – 2001 ambasadorul României în Olanda și reprezentant permanent al României pe lângă Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC). În perioada 2001 – 2003, Mihnea Motoc a fost secretar de stat în MAE, iar în anul 2003 a fost numit reprezentant permanent al României la ONU (New York), îndeplinind această funcție timp de 5 ani.
Motoc a fost apoi transferat în 2008 ca ambasador extraordinar și plenipotențiar și șef al Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE. În 2014, Motoc a fost ministru de Externe în Guvernul Ponta, renunțând însă din cauza unor probleme de incompatibilitate a judecătoarei CEDO, Iulia Motoc. Între 2015 și 2017, Mihnea Motoc a fost ministru al Apărării în Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș.
La Ministerul Educației ar fi în cărți Sorin Costreie, un alt consilier al președintelui Nicușor Dan.