Se majorează alocaţiile pentru copiii români. Comisarii europeni vor ca toți părinții care lucrează în străinătate să beneficieze de alocație pentru copii lor – și asta la nivelul celor din țările în care lucrează. În cazul României, aproximativ 75.000 de copii ar putea primi alocații europene.

Unele țări, așa cum este Germania, au acceptat să plătească diferența, însă altele, cum este cazul Austriei, au refuzat și oferă alocație europeană doar celor care s-au mutat cu părinții.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Shannen Doherty se pregătește de moarte. Actrița a început ...

Cutremur la Moscova: Timur Ivanov, adjunctul lui Serghei Şoigu, ...

”Dacă sunt ambii părinți în Germania, iar copilul este în România la studii, atunci sunt două opțiuni, ori părinții închid alocația în România și o iau pe cea din Germania, pe toată sau trebuie luată o adeverință de la Casa de Pensii din România și cei din Germania îi vor da diferența, deci se scade suma din România și atunci părinții vor primi diferența în Germania”, a declarat o mamă, pentru sursa citată.

În Austria, însă, alocația este văzută ca un drept al părinților și nu al copilului. Familiile străine care lucrează pe teritoriul lor, dar care nu și-au luat și copiii, primesc alocații la nivelul celor din țările din care provin.

”Dacă copiii nu locuiesc în Austria, se află în altă țară, oriunde în Uniunea Europeană, părinții primesc o alocație indexata. De exemplu, pentru Romania, alocația este indexata cu 49%. Încasează o alocație care este la jumătate față de copiii care locuiesc în Austria”, potrivit avocatului Milorad Erdelean.

Mulți părinți care lucrează în alte țări nu știu că pot solicita o alocație europeană pentru copii. Iar aceasta poate fi de două sau trei ori mai mare decât cea din România.

Cei mai mulți copii români au părinții plecați în Germania, Belgia, Austria și Italia. În aceste țări, alocația pentru cei mici este cel puțin dublă față de cea pe care o oferă statul român, adică 48 de euro. În Germania, de pildă, copiii primesc 204 euro pe lună, iar în Belgia, suma poate ajunge chiar și la aproape 300 de euro lunar.

De asemenea, Comisia Europeană vrea să schimbe și regulile pentru șomaj, astfel încât cei care își pierd slujba să poată cere ajutorul de șomaj în țările în care au lucrat.

Măsura a determinat Comisia Europeană să dea în judecată guvernul de la Viena la Curtea de Justiție a Uniunii Europene apreciind faptul că diferențierea alocației în funcție de domiciliul copiilor este discriminatorie.

Înainte ca judecătorii CJUE să se pronunțe, avocatul general Jean Richard de la Tour a propus Curții să dea curs cererii CE întrucât angajații străini din Austria plătesc același contribuții sociale ca și austriecii, deci ar trebui să beneficieze de aceleași prestații familiale.

Punctele de vedere ale avocaților generali nu sunt obligatorii pentru CJUE, însă aceștia pot forumula opinii cu valoare de recomandare. Acordarea alocațiilor pentru copii într-un cuantum diferențiat a făcut parte dintr-o serie de măsuri mai ample ale guvernului austriac de a reduce ajutoarele pentru refugiați sau imigranți, chiar și în cazurile în care aceștia din urmă provin din țări ale Uniunii Europene.

Premieră în UE, vaccinarea obligatorie a tuturor adulţilor a devenit realitate în Austria. Legea a fost votată de parlament şi va fi aplicată în 15 zile
Astfel, în cazul în care angajații care lucrează în Austria și-au lăsat copiii în țările de origine, alocațiile plătite de către guvernul de la Viena sunt diferențiate în funcție de indicele general al prețurilor din țărilor respective, diferențiere care a fost aplicată și în cazul unor avantaje fiscale.

Măsura a condus la scăderi ale alocațiile pentru copii în cazul mai tuturor țărilor europene, cu excepția cetățenilor din statele vestice foarte bogate. Printre cei mai afectați au fost românii care lucrează în Austria care s-au trezit că primesc alocațiile în funcție de prețurile din România.

Mai multe state din estul UE, printre care și România, au cerut Comisiei Europene să declanșeze procedura de infringement împotriva Austriei. CE s-a conformat și disputa a ajuns acum la CJUE. Înainte de pronunțarea Curții, au fost prezentate concluziile avocatului general căruia i-a fost repartizat dosarul, Jean Richard de la Tour, scrie fanatik.ro.

„În Concluziile sale prezentate astăzi, avocatul general Jean Richard de La Tour propune Curții de Justiție să admită acțiunea formulată de Comisie și să constate că ajustarea alocației familiale, a creditului fiscal pentru copil aflat în întreținere, a bonusului familial „plus”, a creditului fiscal pentru gospodărie cu venit unic, a creditului fiscal pentru familie monoparentală și a creditului fiscal pentru pensie alimentară, pentru lucrătorii migranți ai căror copii au reședința permanentă într-un alt stat membru este contrară dreptului Uniunii”, se arată într-un comunicat dat publicității de către CJUE.

Richard de la Tour susține argumentul Comisiei potrivit căruia cuantumul acestor prestații nu poate fi diferențiat în funcție de reședința membrilor de familie întrucât constituie o atingere adusă dreptului la liberă circulație conferit cetățenilor Uniunii.

De asemenea, este invocat principiul comunitar după care un lucrător migrant plătește contribuții sociale și impozite într-un stat membru, trebuie să poată să beneficieze de aceleași alocații ca resortisanții naționali.

Avocatul general a menționat că pentru cetățenii austrieci cuantumul alocațiilor nu este diferențiat în funcție variațiile prețurilor în diferite zone ale țării și nu sunt luate în calcul nici nevoile specifice ale fiecărui copil, alocațiile variind doar în funcție de vârstă.

„Avocatul general constată, în privința tuturor avantajelor și alocațiilor în cauză, că distincția efectuată în reglementarea austriacă în funcție de locul de reședință al copiilor îi afectează mai mult pe lucrătorii migranți și constituie o discriminare indirectă pe motiv de cetățenie care nu poate fi admisă decât dacă este justificată în mod obiectiv. Or, Austria nu a invocat niciun motiv care să poată justifica această discriminare indirectă, așa încât aceasta este incompatibilă cu dreptul Uniunii”, mai precizează sursa citată.

Este menționat și un raport al Curții de Conturi austriece în care se spune că plata prestațiilor către lucrătorii ai căror copii au reședința în afara Austriei reprezintă numai 6% din total, raportul menționând că nu plata în sine este problematică, ci lipsa unui control adecvat în ceea ce privește acordarea acestor prestații.

Potrivit unor calcule realizate de către stirdiaspora.ro, măsura adoptată de Austria în 2019 a dus la reducerea considerabilă a alocațiilor pentru muncitorii proveniți din estul Europei. Astfel un copil din Belgia cu vârsta între 10 și 18 ani ai cărui părinți lucrează în Austria primește o alocație de 145 de euro. Suma scade la 79 de euro pentru un copil din Ungaria aflat în aceeași situație, iar pentru cei din România și Bulgaria alocația lunară este și mai mică, de 81, respectiv 63 euro.

Austria ar putea fi sancţionată de Comisia Europeană din cauza reducerii alocaţiilor pentru copii români
Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinţii plecaţi la muncă în străinătate era, la finele trimestrului trei din 2021, de 12.339, cu 325 mai puţini faţă de trimestrul anterior, conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA).

Totodată, totalul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a coborât la 73.387 la finele lunii septembrie (mai puţin cu 2.416 copii comparativ cu 30 iunie 2021).

Dintre cei 12.339 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 11.451 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, centre de plasament sau alte familii ori persoane.

Conform sursei citate, un număr de 52.520 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate (număr în scădere cu 1.681 copii comparativ cu finele lunii iunie 2021), iar dintre aceştia 50.740 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie. În acelaşi timp, 1.116 de copii se aflau în sistemul de protecţie specială, cum ar fi în grija unui asistent maternal, în centre de plasament sau la alte familii/persoane.

Totodată, 8.528 copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la muncă în străinătate, faţă de 8.938 copii cât se înregistrau la finele lunii iunie 2021. Dintre aceştia, 7.415 copii au rămas acasă în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsură de protecţie.

Totalul copiilor rămaşi acasă care se aflau în sistemul de protecţie specială se ridica la 2.889 la 30 septembrie 2021, dintre care 511 copii erau în grija unui asistent maternal, 533 în centre de plasament, 1.684 la rude până la gradul IV, iar 161 de copii în grija altor familii sau persoane.