Se rupe vortexul polar, val de ger peste România, cu temperaturi se sub MINUS 10-12 grade Celsius

Vremea se răceşte în toată ţara, iar temperaturile vor coborî sub 0 grade în mai multe regiuni. Urmează câteva zile cu dimineţi geroase, ceaţă şi brumă, iar la munte sunt aşteptate lapoviţă şi ninsoare. Frigul nu va ţine însă prea mult. De la mijlocul săptămânii viitoare, temperaturile vor începe să crească şi vor ajunge chiar şi la 19 grade în unele zone. Modelul meteorologic european ECMWF ia în calcul posibilitatea unei perturbări importante a vortexului polar la începutul lunii noiembrie, inclusiv un scenariu în care acesta s-ar putea rupe în două. Fenomenul ar putea influența circulația atmosferică din emisfera nordică și condițiile în care aerul rece poate pătrunde în următoarele săptămâni, scrie Focus News.

Vortexul polar ar putea schimba prognoza de iarnă pentru Europa

Un scenariu meteorologic pentru începutul lunii noiembrie a atras atenția specialiștilor și pasionaților de vreme. Modelul numeric european ECMWF ia în calcul posibilitatea unei perturbări importante a vortexului polar din stratosferă, inclusiv un scenariu în care acesta s-ar putea împărți în două. O asemenea evoluție ar putea influența circulația atmosferică din emisfera nordică și ar putea modifica premisele pentru pătrunderea aerului rece în următoarele săptămâni. Acest lucru nu înseamnă însă că Europa sau America de Nord se vor confrunta în mod obligatoriu cu o iarnă 2026-2027 severă.

Interesul pentru această prognoză este legat și de evoluția așteptată a fenomenului El Niño în sezonul rece actual. Deși acesta influențează semnificativ circulația atmosferică globală, nu determină în mod direct și univoc condițiile meteorologice din fiecare regiune.

Profesorul universitar și climatologul Mircea Duțu a vorbit la România TV despre factorii care ar putea influența vremea din Europa și România în sezonul rece 2026–2027. Potrivit acestuia, interacțiunile dintre fenomenul El Nino, vortexul polar și circulația atmosferică din Atlanticul de Nord ar putea favoriza, în anumite condiții, pătrunderea maselor de aer rece pe continent.

„Indiscutabil, iarna meteorologică 2026–2027 va sta sub semnul impactului lui El Niño și al vortexului polar. Influența fenomenului climatic asupra circulației atmosferice europene poate evolua în cursul iernii. Așa că, chiar dacă primele semnale duc spre o perioadă mai blândă din punctul de vedere al temperaturilor și mai umedă, se poate schimba.

Mai multe studii arată că interacțiunile dintre Pacific și Atlanticul de Nord diferă între începutul și a doua parte a anotimpului. Între ianuarie și februarie, El Niño poate să favorizeze o slăbire a vortexului polar stratosferic și o circulație nord-atlantică mai puțin zonală.

Dacă presiuni înalte se poziționează spre nord, pot facilita coborâri de aer rece spre Europa și România. Ar putea antrena o perioadă mai rece pe mare parte din continent. O posibilitate. Poziționarea centrelor de acțiune atmosferică și alți factori vor determina”, a declarat climatologul Mircea Duțu la România TV.

EXCLUSIV Mircea Duțu avertizează: „Iarna 2026-2027 va sta sub semnul impactului lui El Nino și al vortexului polar”

Ce este vortexul polar și de ce este important

Vortexul polar este un sistem amplu de circulație a aerului în jurul Arcticii, care se manifestă atât în stratosferă, cât și în troposferă pe timpul iernii. Vortexul polar stratosferic se intensifică, de regulă, în sezonul rece, când diferența de temperatură dintre regiunile polare și latitudinile mai joase crește. Atunci când vortexul este puternic și bine organizat, vânturile de vest din stratosferă sunt, de obicei, mai intense. În anumite condiții însă, această circulație poate slăbi considerabil sau poate fi perturbată.

Unul dintre cele mai importante procese în acest context este încălzirea stratosferică bruscă (SSW). În timpul acestui fenomen, temperaturile din stratosfera polară cresc brusc într-un interval relativ scurt, iar vânturile de vest se pot slăbi semnificativ sau chiar își pot schimba direcția. În unele cazuri, vortexul polar se deplasează din poziția sa obișnuită, iar în altele se poate împărți în două vortexuri distincte. Aceste procese pot modifica circulația atmosferică și pot crește probabilitatea unor perioade reci prelungite în anumite regiuni ale emisferei nordice. Acest lucru nu înseamnă însă că fiecare încălzire stratosferică provoacă o iarnă rece la suprafață. Efectul proceselor din stratosferă asupra vremii de lângă sol depinde de evoluția circulației atmosferice din săptămânile următoare.

De ce atrage atenția prognoza pentru începutul lunii noiembrie

Potrivit scenariului analizat, ECMWF ia în calcul o perturbare mai importantă a vortexului polar la începutul lunii noiembrie decât în cazul unei slăbiri temporare obișnuite a acestuia.

O asemenea posibilitate merită urmărită, dar trebuie evaluată pe baza prognozelor de ansamblu, nu doar a unei singure simulări. În prognozele stratosferice pe termen lung, incertitudinea rămâne semnificativă, iar următoarele actualizări ale modelelor pot modifica atât intensitatea estimată, cât și momentul producerii unui eventual eveniment.

Dacă la începutul lunii noiembrie se va produce o încălzire stratosferică importantă, iar vortexul polar va fi puternic perturbat, acest lucru ar putea crea condiții favorabile pentru schimbări ale circulației atmosferice în a doua jumătate a lunii și în decembrie.

Efectele nu apar însă neapărat imediat. În cazul unor astfel de evenimente, semnalul din stratosferă se poate transmite către troposferă în decurs de câteva săptămâni. În alte situații, influența este mai slabă sau dificil de separat de variabilitatea naturală a atmosferei.

El Niño nu exclude perioadele cu temperaturi foarte scăzute

Unul dintre argumentele principale ale ipotezei analizate este că nici măcar un episod puternic El Niño nu garantează o iarnă blândă în toate regiunile emisferei nordice.

El Niño este un fenomen periodic caracterizat de încălzirea apelor de suprafață din partea centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial. Acesta modifică circulația atmosferică din zona tropicală și poate influența curentul-jet, distribuția precipitațiilor și anomaliile de temperatură din diferite regiuni. Legătura dintre El Niño și vremea de iarnă din America de Nord nu este însă una directă. Un rol important îl au și Oscilația Nord-Atlantică (NAO), Oscilația Arctică (AO), starea vortexului polar, anomaliile temperaturilor oceanelor și variabilitatea naturală a circulației atmosferice.

Iarnă cumplită dacă vortexul polar se rupe. Consumul de electricitate ar putea crește de trei ori în doar câteva săptămâni

Prin urmare, chiar și în timpul unui episod puternic El Niño pot apărea pătrunderi importante de aer rece și furtuni de iarnă severe. Întrebarea esențială nu este doar dacă va fi frig, ci și unde, când și pentru cât timp se vor menține temperaturile scăzute.

Ce rol au fazele negative ale PDO și AMO

În ipoteza analizată, o atenție deosebită este acordată a două oscilații de lungă durată ale temperaturilor oceanelor: Oscilația Decadală a Pacificului (PDO) și Oscilația Multidecadală a Atlanticului (AMO). Faza negativă a PDO este asociată cu un anumit tipar de distribuție a anomaliilor de temperatură în partea de nord a Oceanului Pacific. În anumite condiții, această distribuție poate favoriza formarea unor dorsale atmosferice la latitudini nordice, care pot interacționa cu circulația polară.

Faza negativă a PDO nu înseamnă însă, prin ea însăși, că vortexul polar se va împărți în mod obligatoriu în două. Pentru o asemenea evoluție contează distribuția concretă a temperaturilor oceanelor, undele atmosferice și dinamica stratosferei. AMO descrie variațiile multianuale ale temperaturilor din Atlanticul de Nord. Influența sa asupra condițiilor de iarnă din regiunile estice ale Statelor Unite este complexă și nu poate fi folosită singură pentru a realiza o prognoză fiabilă a sezonului următor.

Un alt factor este Oscilația Cvasibienală (QBO), care constă în alternanța vânturilor de est și de vest din stratosfera ecuatorială. Aceasta poate influența probabilitatea anumitor interacțiuni dintre undele atmosferice și vortexul polar. Cu toate acestea, nici faza QBO, nici combinația acesteia cu fenomenul El Niño nu determină în mod univoc cum va fi iarna.

Sunt posibile furtuni de iarnă puternice în Statele Unite?

Dacă vortexul polar va fi perturbat semnificativ, iar schimbările ulterioare se vor transmite către troposferă, unele regiuni din America de Nord ar putea ajunge în condiții mai favorabile pentru pătrunderi de aer rece și furtuni de iarnă. În ipoteza analizată, o atenție deosebită este acordată regiunilor de nord-est și est ale Statelor Unite, precum și zonei statelor din regiunea Mid-Atlantic. În anumite configurații ale presiunii atmosferice, aerul rece din Canada se poate întâlni cu aerul umed de deasupra Oceanului Atlantic. Acest lucru creează condiții favorabile pentru ninsori abundente și cicloni de iarnă puternici.

Este vorba însă despre un scenariu posibil, nu despre o prognoză privind o anumită furtună. Pentru evaluarea riscului real, este necesară monitorizarea evoluției vortexului polar, a prognozelor de ansamblu și a poziției principalelor centre de acțiune atmosferică.

Ce înseamnă acest scenariu pentru Europa

Deși prognoza analizată pune accentul pe America de Nord, o eventuală perturbare a vortexului polar ar putea influența și circulația atmosferică deasupra Europei.

În anumite configurații, se pot forma anticicloni de blocaj deasupra Atlanticului de Nord sau Scandinaviei, care ar putea redirecționa aerul rece către Europa Centrală și de Sud-Est. În alte situații, aerul rece ar putea rămâne concentrat deasupra Americii de Nord sau a unor regiuni din Asia, fără să provoace o perioadă prelungită de răcire în Balcani. În cazul Bulgariei, de exemplu, un rol decisiv îl va avea poziția anticiclonilor și ciclonilor deasupra Europei, precum și traiectoria ciclonilor mediteraneeni. Interacțiunea dintre aceste sisteme atmosferice determină dacă o eventuală pătrundere de aer rece va aduce ninsoare, ploaie, vânt puternic sau doar o scădere temporară a temperaturilor.

Din acest motiv, o eventuală încălzire stratosferică bruscă nu trebuie interpretată ca un semnal sigur al unei ierni severe în Bulgaria și țările vecine. Pentru o evaluare mai fiabilă vor fi necesare actualizările modelelor meteorologice din următoarele săptămâni.

Se anunță o surpriză în iarna 2026-2027?

Principala întrebare este dacă o eventuală perturbare a vortexului polar la începutul lunii noiembrie va fi un eveniment izolat sau va marca începutul unei perioade mai îndelungate de instabilitate a circulației stratosferice.

În acest moment, nu se poate oferi un răspuns categoric. Chiar dacă se va produce o încălzire stratosferică bruscă, efectele asupra vremii din Europa și America de Nord vor depinde de o serie de factori suplimentari. Următoarele săptămâni vor fi importante pentru evaluarea sezonului de iarnă. Dacă modelele vor continua să indice un semnal persistent de slăbire sau de divizare a vortexului polar, acesta va fi un motiv pentru monitorizarea mai atentă a posibilelor schimbări ale circulației atmosferice.

Roxana Bojariu, climatolog: Vom avea o iarnă blândă la început, dar vortexul polar stratosferic se poate cupla cu cel troposferic

Roxana Bojariu, climatolog, a explicat mecanismele atmosferice care pot favoriza episoade de frig și ninsori în anumite regiuni, dar subliniază că este vorba despre perioade punctuale, nu despre o iarnă rece în mod continuu. Primele prognoze indică, în schimb, o posibilă primă parte a iernii mai blândă în mare parte din Europa.

Roxana Bojariu, climatolog, explică faptul că trebuie făcută o distincție între vortexul polar stratosferic și circulația atmosferică din troposferă, unde se produc fenomenele meteorologice care ne influențează direct.

Când este așteptată prima ninsoare în orașele din România. Ce arată prognozele ANM

„Dacă avem un episod rece, avem, pentru că există o circulație atmosferică în sectorul atlantic-european, în atmosfera mai joasă, nu în stratosferă, care ghidează aerul mai rece pe această zonă în care se află și țara noastră”, a explicat Roxana Bojariu.

Potrivit climatologului, în anumite condiții, vortexul polar stratosferic se poate cupla cu cel troposferic. Dacă vortexul stratosferic este perturbat, această perturbare se poate propaga spre suprafață și poate favoriza blocaje atmosferice.

„Atunci când avem condiții și condițiile sunt îndeplinite, mai ales iarna, se poate întâmpla ca vortexul stratosferic polar să se cupleze cu vortexul troposferic polar și, dacă cel stratosferic ajunge să fie perturbat, această perturbație să se propage la suprafață și să favorizeze episoade cu iarnă mai severă în unele regiuni și cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal iarna în regiuni învecinate.”

Efectele depind însă de poziția blocajului atmosferic. Un astfel de blocaj poate modifica circulația obișnuită a maselor de aer și poate favoriza, în anumite regiuni, pătrunderea aerului rece dinspre nord. „Depinde unde se așază axa blocajului atmosferic”, a precizat climatologul.

EXCLUSIV Se întoarce vara în România. Elena Mateescu (ANM) anunță temperaturi în creștere: „Se va încălzi, contăm pe cupola de căldură”

Fenomenul El Nino poate avea, la rândul său, un rol, însă influența sa asupra Europei este indirectă și se manifestă mai ales în timpul iernii.

„Dacă vorbeam de El Nino, trebuie precizat că El Niño are un efect indirect, mai ales iarna, asupra Europei și efectul se produce exact cum spuneați în partea a doua, când crește probabilitatea de perturbare a acestui vortex stratosferic care să se propage la suprafață și să determine aceste condiții mai severe”, a explicat Roxana Bojariu.

Climatologul subliniază însă că eventualele episoade de frig nu trebuie confundate cu o perioadă rece care să se mențină pe durata întregii ierni.

„Dar e vorba de episoade, nu de perioade continue. E vorba de episoade cât durează blocajul atmosferic, care în timp este erodat totuși de circulația dinspre vest spre est.”

În același timp, prognozele pe termen mediu indică posibilitatea ca prima parte a iernii să fie mai blândă în mare parte din Europa.

„Centrul European de Prognoză pe Medie Durată ne sugerează că prima parte a iernii ar putea fi mai blândă în mare parte din Europa și cu precipitații, inclusiv în Europa Centrală, mai multe decât în mod obișnuit.”

Un regim cu precipitații peste medie ar putea reprezenta o veste bună pentru zonele afectate de secetă hidrologică.

„Precipitații în cantitate mai mare decât în mod obișnuit și în toamnă. O veste bună, având în vedere seceta hidrologică de pe întreg continentul, aproape întreg continentul, inclusiv în bazinul Dunării”, a mai spus climatologul.

Roxana Bojariu, climatolog ANM, a explicat și că eventualele episoade de căldură din octombrie nu sunt legate direct de vortexul polar stratosferic.

„Cum vă spuneam, vortexul stratosferic, chiar dacă se formează acum, nu îndeplinește condițiile de dinamică a atmosferei în așa fel încât să se cupleze cu troposfera. Aceste condiții apar în toamna târzie și iarna.”

EXCLUSIV El Nino se intensifică în această iarnă! Roxana Bojariu: „Este aproape sigur că va continua și în primăvara anului 2027”

Astfel, eventualele temperaturi neobișnuit de ridicate în octombrie sunt determinate de circulația din troposferă, de centrii de presiune și de curentul jet.

Climatologul atrage însă atenția că episoadele de căldură neobișnuită în această perioadă ar putea deveni mai frecvente pe fondul încălzirii globale.

„E posibil să avem astfel de valuri de căldură și toamna, deși mult mai rar în octombrie. Totuși, vă aduc aminte că acum câțiva ani am avut temperaturi și în România peste 35 de grade câteva zile în partea a doua a lunii octombrie.”

Roxana Bojariu subliniază că este încă prea devreme pentru o concluzie fermă privind evoluția vremii în lunile următoare.

„Va trebui să vedem dacă într-adevăr ceea ce spun modelele la această dată se confirmă. (…) Și atunci ne punem întrebarea în ce sens fundalul acesta al încălzirii globale modifică într-adevăr și caracteristicile anotimpuale, adică vine cu unele caracteristici de vară chiar în prima parte a toamnei și spre mijlocul toamnei chiar.”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată