Se schimbă banii în România! BNR lansează MONEDA de 10 lei din argint!

Se schimbă banii! Banca Națională a României a lansat luni, în circuitul numismatic, o monedă aniversară cu tema 140 de ani de la înființarea Bursei de Valori București. Moneda de 10 lei este din argint și va fi realizată în ediție limitată, de 5.000 de bucăți. Prețul de vânzare este de 450 lei, fără TVA.

„În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 5 decembrie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 140 de ani de la înființarea Bursei de Valori București”, se arată în comunicatul BNR.

Se schimbă banii. Toate salariile vor fi calculate în euro de la 1 ianuarie 2023

Aversul monedei prezintă sediul actual al Bursei de Valori București, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2022”. Reversul monedei prezintă o imagine de epocă a sediului vechi al Bursei de Valori București și inscripțiile „BURSA DE VALORI BUCURESTI” și „140 ANI”.

Alte articole

Avertisment sever de la BNR. România riscă noi taxe dacă dezechilibrele bugetare persistă în 2026

BNR lansează pe piață o nouă monedă. Ce personalitate va fi omagiată pe noua emisiune numismatică

Potrivit BNR, monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de certificate de autenticitate ale emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Tirajul maxim pentru moneda din argint aniversară este de 5.000 de bucăți, iar preţul de vânzare este de 450,00 lei, fără TVA. Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României, iar lansarea lor în circuitul numismatic se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Când se schimbă banii în România, care sunt șansele să trecem la Euro

Autoritățile române se chinuie de mai mulți ani să faciliteze tranziția de la lei la euro. Aderarea la zona euro reprezintă un consens în clasa politică, dar voința lor este departe de a fi suficientă, mai ales când țara noastră se confruntă cu deficite financiare semnificative și o fragilitate sporită a balanței externe.

Când vine vorba de aderarea la zona euro sau, mai prezis, imposibilitatea tranziției rapide la moneda Uniunii Europene, tocmai a fost publicat un nou raport intitulat România – Zona Euro Monitor nr. 10/2022. Acesta a fost coordonat de academicianului Daniel Dăianu și detaliază o serie de probleme economice din țara noastră care nu fac foarte facilă îmbrățișarea euro în locul leului românesc. Concluzia este că, în lipsa unei consolidări fiscale durabile, nu este realistă speranța la o aderare rapidă.

„Comunicarea Consiliului din 1 iunie 2022 privind Decizia de aderare a Croaţiei la zona euro (CE, 2022c; Consiliu, 2022c) reiterează faptul că aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeaşi ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilităţile macroeconomice şi financiare şi de a avea o capacitate durabilă de absorbţie a şocurilor şi a dezechilibrelor macroeconomice (Darvas, 2019). Adoptarea euro va costa băncile locale din Croaţia aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie şi între 80 şi 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT şi a reţelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociaţiei Croate a Băncilor (2022).

Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor; (ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung; (v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE”, se spune în document.

Se schimbă banii, apare o nouă monedă, când şi cum va fi folosită. Anunţ oficial de la premier

Ca referință, la momentul de față, doar Bulgaria speră să mai treacă la euro în următorii ani, în timp ce Polonia, Cehia și Ungaria nu mai au o prioritate din acest scop. ”În timp ce autorităţile din Bulgaria reiterează obiectivul de aderare la zona euro în anul 2024, în alte state membre din afara zonei euro – Polonia, Cehia, Ungaria – parcursul către moneda unică europeană nu pare să constituie o prioritate în actuala conjunctură, atenţia fiind puternic focalizată pe gestionarea crizei energetice şi a impactului economico-social al războiului din Ucraina, precum şi pe eforturile de stăvilire a inflaţiei şi evitare a unei recesiuni puternice”, subliniază autorii.