Se schimbă banii în România. BNR vrea să renunţe la bancnote

BNR, mutare curajoasă! Mai multe detalii vor fi prezentate in premieră la Banking 4.0, conferinţă care va avea loc la începutul spătămânii viitoare şi care va analiza oportunităţile oferite de tehnologia blockchain în noua economie web 3.0, atât pentru bănci si alti jucători instituţionali, cât şi pentru cetăţean, totul din perspectiva serviciilor financiare şi de plăţi, anunţă organizatorii conferinţei, într-un comunicat.

În premieră, în cadrul conferinţei se va desfăsura o competiţie de proiecte care au la bază tehnologia blockchain. Cele mai relevante proiecte au fost selectate şi un juriu international va determina care dintre ele este cel mai promiţător.

Se schimbă banii. De ce este bine să păstraţi economiile în lei, sfaturi de aur de la specialişti
În medie 69% dintre consumatori, atat din România cat şi din ţările din regiune, şi-ar dori să poată transforma criptomonedele în cash la orice ATM, potrivit unei cercetări de piaţă realizate de iSenseSolutions la solicitarea NOCASH.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Studiul a fost realizat în randul consumatorilor din mediul urban, utilizatori de internet, cu vârste între 18 şi 65 de ani, din sase pieţe la nivel regional: Albania, Bulgaria, Croaţia, România, Serbia, Slovenia. Perioada de cercetare a fost între 6 şi 19 mai, care a coincis cu intervalul în care pretul bitcoin a pierdut 27% din valoare, de la 40.000 dolari la sub 29.000 dolari.

Alte articole

Avertismentul BNR pentru toţi românii. Alertă în ceea ce priveşte investiţiile străine şi evoluţia preţurilor

Mugur Isărescu avertizează: „Nu ne așteptăm la o revenire rapidă a creșterii economice”. Puterea de cumpărare a românilor își continuă declinul

Studiul a relevat ca se manifestă o popularitate crescuta a criptomonedelor în randul consumatorilor, întregistrând o notorietate de 93% in Romania, la un nivel relativ asemănător cu ţările din regiune (Albania – 92%, Bulgaria – 95%, Croatia – 95%, Serbia – 93%, Slovenia – 95%).

Principala platformă de investiţii în criptomonede folosită de consumatorii români şi croaţi este Revolut (România – 44%, Croaţia – 42%), în timp ce celelalte ţări din regiune preferă să investească prin platforme specializate, precum Crypto.com (Albania – 42%; Bulgaria – 46%) şi Binance (Serbia- 38%, Slovenia – 32%).

Spre deosebire de celelalte ţări din regiune, în România, YouTube-ul este principalul canal de informare (49%) în ceea ce priveste criptomonedele, după care urmează bloguri/ forumuri (45%) şi reţelele sociale (37%). Pentru celelalte ţări din studiu, principala sursă de informare este reprezentată de bloguri/forumuri (Albania – 40%, Bulgaria – 55%, Slovenia – 42%, Serbia – 61% si Croaţia – 57%), urmată fiind de informarea pe reţelele sociale (Albania – 74%, Bulgaria – 55%, Slovenia – 66%, Serbia – 56% si Croaţia – 50%).

Se schimbă banii. Bancnotele nu vor mai fi folosite în următorii ani
În ceea ce priveste intenţia de a investi în viitor in criptomonede, mai mult de jumătate dintre consumatorii slovaci care au auzit de criptomonede declară că sunt dispusi sa o facă (54%), urmaţi fiind de către cei din Serbia (48%), Croaţia (43%), Bulgaria (43%), Albania (41%), consumatorii români fiind cei mai puţin interesati de o viitoare investiţie (39%).

Păreri despre criptomonede
Interesant este că aproape jumătate dintre cei care au auzit de criptomonede, atât din Romania, cât şi din ţările din regiune, consideră că acestea ar trebui acceptate în circuitul bancar (Romania- 41%, Albania – 56%, Bulgaria – 44%, Croaţia – 32%, Serbia – 48%, Slovenia – 50%).

Se schimbă banii. Ce bancnote dispar de la 1 ianuarie 2024
Ca urmare a volatilităţii extrem de crescute a pietei cripto din ultima perioadă, se manifestă o intenţie din partea consumatorilor de a apela la serviciile unui broker de criptomonede. Comparativ cu ţările din regiune (România – 26%, Bulgaria – 28%, Croatia – 30%, Serbia – 33%, Slovenia – 25%), consumatorii albanezi sunt cei mai dispuşi să apeleze la serviciile unui broker (39%).

Studiul a fost realizat pe un esantion de 2.821 respondenti (România: N=1010, Albania: N=287, Bulgaria: N=424, Croaţia: N=406, Serbia: N=468, Slovenia: N=226) cu varste cuprinse între 18-65 ani, din mediul urban, în perioada 6 – 19 mai.