Se schimbă HARTA EUROPEI. Documentul cu NOUA GRANIŢĂ a fost asumat oficial

Guvernul Norvegiei a confirmat că pentru a sărbători împlinirea unui secol de independenţă a Finlandei, anul viitor, ia în considerare mutarea graniţei, pentru a-i ceda vecinei din Nord un vârf de munte, care ar deveni cel mai înalt punct din ţară.

„Există câteva dificultăţi formale şi încă nu am luat decizia finală. Momentan, încă cercetăm”, a declarat prim-ministrul norvegian, Erna Solberg, pentru NRK, un post norvegian de radio şi televiziune.

Aflat la 1.324 metri deasupra nivelului mării, cel mai înalt punct al Finlandei este momentan muntele Hálditšohkka, care face parte din lanţul montan Halti.

Cel mai înalt pisc al lui Halti, cu înălţimea de 1.365 metri, se află la un km în interiorul Norvegiei. Mutarea graniţei cu aproximativ 40 metri mai departe de linia montană, ar plasa vârful de 1.331 m al Hálditšohkka în Finlanda, depăşind actualul cel mai înalt punct al ţării cu 7 metri.

Alte articole

Rafturile supermarketurilor din Europa, pline de produse cu etichete înșelătoare. Ce spun specialiștii

Aproape 300 de locuri de muncă disponibile pentru români în Europa. Se caută electricieni, bucătari, mecanici, zidari și fizioterapeuți

„Din punct de vedere geofizic, Muntele Halti are 2 vârfuri, unul finlandez şi unul norvegian. Ce se propune este ca Norvegia să îi dea Finlandei vârful finlandez, deoarece acesta se află momentan în Norvegia”, explicase televiziunea NRK la îceputul acestui an.

„Vârful ar fi un cadou minunat pentru naţiunea care ne este ca o soră”, a spus primarul Kåfjord, Svein Leiros, care alături de alţi politicieni a scris guvernului din Oslo, pentru a-şi exprima entuziasmul şi sprijinul pentru acest plan.

Cel care a venit cu această idee este un geofizician pensionat şi fost inspector al guvernului, Bjørn Geirr Harsson, 76 de ani, care a aflat anul trecut că Finlanda va sărbători 100 de ani de la independenţa faţă de Rusia, pe 6 decembrie 2017. În timpul unui zbor deasupra muntelui Halti, în 1970, acesta a fost uimit de locaţia graniţei, iar această ocazie i s-a părut optimă pentru propunerea pe care urma să o facă.

Harsson a scris ministerului afacerilor externe anul trecut, în luna iulie, subliniind că gestul i-ar face pe finlandezi foarte fericiţi şi nu i-ar costa pe norvegieni decât 0,015 km pătraţi din teritoriul naţional.

Ministerul de externe a declarat că, deşi apreciază sugestia, primul articul din constituţia Norvegiei stipulează, din nefericire, că ţara este „liberă, independentă, indivizibilă şi inalienabilă”.

O pagină de Facebook, Halti as anniversary gift/ Halti ca dar aniversar, înfiinţată de fiul lui Harsson, îndeamnă oamenii să susţină această propunere şi să le permită „finlandezilor, cu ocazia centenarului, să rescrie atât istoria, cât şi geografia din cărţi”, adunând peste 14.000 de like-uri.

Reacţiile publicului au fost copleşitor de pozitive atât în Norvegia, cât şi în Finlanda, singura obiecţie venind de la comunitatea indigenă Sami, care este de părere că pământul nu ar trebuie să aparţină nici uneia din ţări.

„Cine ştie? S-ar putea întâmpla”, a conchis Harsson.