Se schimbă regulile pentru anumite clădiri din România. Legea a fost promulgată de Klaus Iohannis

Se schimbă regulile pentru anumite clădiri din România. Noua legislație stipulează că orice intervenție asupra monumentelor istorice, cu excepția schimbării funcțiunii sau destinației, întreținerii și reparațiilor curente sau instalării echipamentelor pentru rețele de comunicații electronice, trebuie efectuată exclusiv de specialiști autorizați. Aceste lucrări vor fi supravegheate îndeaproape de Ministerul Culturii și serviciile sale publice, iar modificările sunt menite să protejeze patrimoniul cultural și să asigure că lucrările de restaurare și consolidare sunt realizate corect.

În situația în care o clădire nu are un proprietar cunoscut, decizia de a iniția procedura de clasare sau procedura de urgență va fi comunicată prin afișarea la primăria locală și la serviciul public al Ministerului Culturii din zona respectivă, precum și pe site-urile oficiale ale acestora.

Citeşte şi: Primăria Capitalei a decis! 150 de clădiri cu bulină roșie din București vor fi reconsolidate! 8.000 de clădiri intră în evaluare

Conform noii legi, toate evaluările tehnice, proiectele de consolidare și restaurare și supravegherea lucrărilor trebuie să fie efectuate de specialiști autorizați de Ministerul Culturii. Aceștia trebuie să respecte cerințele specifice pentru monumentele istorice și să asigure calitatea lucrărilor de construcție.

Alte articole

Vila din Aviatorilor 86, pregătită cu milioane de euro pentru Klaus Iohannis, nu poate fi închiriată de Guvern. Nu a fost depusă nicio ofertă de înscriere valabilă la licitație

Impozitul poate fi majorat și cu 500% pentru o categorie importantă de clădiri. Măsura care îi afectează dur pe români

Fondurile obținute din taxa pentru monumentele istorice vor putea fi suplimentate din bugetul de stat pentru a finanța proiectele multianuale incluse într-un program special. În acest an, Institutul Naţional al Patrimoniului va primi 446,2 milioane de lei pentru subprogramele tematice „Case memoriale”, „Gări”, „Muzee în aer liber” și pentru subprogramele „Restaurare” și „Edificii de cult”.

Institutul Național al Patrimoniului (INP) este o instituție guvernamentală înființată în 2009 prin comasarea Oficiului Național al Monumentelor Istorice cu Institutul Național al Monumentelor Istorice. În 2011, Institutul de Memorie Culturală – CIMEC a fost comasat prin absorbție cu INP. Această instituție are un rol esențial în protejarea și promovarea patrimoniului cultural național.

„Am mai făcut un pas important pentru protejarea patrimoniului nostru național. Parlamentul a adoptat, în unanimitate, propunerea mea de îmbunătățire a legislației naționale privind protejarea monumentelor istorice. Grație acestor modificări legislative, susținem în anul 2024, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, cu suma de 446,2 milioane lei, finanțarea sesiunilor de selecție de proiecte”, a transmis Raluca Turcan, ministra culturii, pe pagina sa de Facebook.