Se schimbă valoarea banilor. Euro va trece de 5 lei, inflaţia în scădere. Oamenii de afaceri anunţă recesiune

Aproape 37% dintre oamenii de afaceri estimează că economia României va intra în recesiune, potrivit unui sondaj Moneycorp. Pe de altă parte, CFA România anunţă că un euro va depăşi 5 lei în 2024.

29 ian. 2024, 13:17
Se schimbă valoarea banilor. Euro va trece de 5 lei, inflaţia în scădere. Oamenii de afaceri anunţă recesiune

Euro peste 5 lei, la cursul BNR, dar inflaţia va fi în uşoară scădere, anunţă CFA România. „Incertitudinea fiscală ridicată precum şi anticipaţiile de majorare a fiscalităţii în condiţiile unui deficit bugetar ridicat persistent va conduce la încetinirea semnificativă a procesului dezinflaţionist. Astfel, participanţii la sondaj anticipează o reducere a ratei inflaţiei cu mai puţin de un punct procentual în următoarele 12 luni”, a declarat Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România, scrie Agerpres.

Conform sursei citate, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (ianuarie 2025) a scăzut faţă de exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 5,78%, valoare mai mică cu mai puţin de un punct procentual comparativ cu rata inflaţiei înregistrată în luna decembrie 2023. Doar 68% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni faţă de 88% in exerciţiul anterior.

Ministrul Economiei: ”Fondurile europene accesate de România, de la aderare până în septembrie 2023, au ajuns la 89,4 miliarde de euro”
În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 71% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0212 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0781 lei pentru un euro.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 37% dintre participanţii la sondaj anticipează o scădere a acestora în timp ce 50% dintre participanţi anticipează o stabilitate în următoarele 12 luni. De asemenea, 71% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 29% consideră că acestea sunt corect evaluate.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2023 este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) la 5,8% din PIB, iar pentru 2024 participanţii la sondaj anticipează un deficit bugetar de 5,6%.

Pentru anul 2023, valoarea anticipată de creştere a PIB real a înregistrat valoarea de 2%, iar pentru anul 2024 anticipaţiile de creştere economică se situează la 2,6%. Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 54% în următoarele 12 luni.

 

SONDAJ Moneycorp: Aproape 37% dintre oamenii de afaceri estimează că economia României va intra în recesiune în primele şase luni din acest an. 32% dintre investitori estimează o inflaţie între 6-8%, iar 27% o văd între 8-10%

Oamenii de afaceri privesc cu îngrijorare la perspectivele anului 2024, pe fondul creşterii costurilor operaţionale şi a evoluţiei inflaţiei la un nivel în continuare foarte ridicat, astfel că cei mai mulţi dintre investitori estimează că România ar putea intra în recesiune tehnică în prima parte a acestui an. Potrivit celei de-a V-a ediţii a barometrului anual de opinie în rândul companiilor, dezvoltat de Moneycorp Romania, 32% dintre investitori estimează o inflaţie între 6-8% iar 27% o văd între 8-10%.

”Oamenii de afaceri privesc cu îngrijorare la perspectivele anului 2024, pe fondul creşterii costurilor operaţionale şi a evoluţiei inflaţiei la un nivel în continuare foarte ridicat. Cei mai mulţi dintre investitori estimează că România ar putea intra în recesiune tehnică în prima parte a acestui an, pe fondul scăderii activităţii industriale şi accentuării problemelor de pe lanţurile economice”, arată rezultatele celei de-a V-a ediţii a barometrului anual de opinie în rândul companiilor, dezvoltat de Moneycorp România.

EXCLUSIV / Mircea Coșea trage un semnal de alarmă. În 2025 vine prăpădul economic pentru români. ”După alegeri vom avea impozite și taxe mai mari”
58,8% dintre respondentii care au participat la cercetarea derulată în luna decembrie 2023 sunt convinşi că economia va intra în recesiune, iar 36,6% estimează că acest lucru se va întâmpla în primele şase luni din 2024.

Marile provocări ale anului 2024 sunt legate de creşterea costurilor operaţionale (preţuri materiale, servicii, costuri de transport, dobânzi etc.) şi scăderea vânzărilor pe fondul deprecierii puterii de cumpărare şi a accentuării fenomenului de dezintermediere în economie.

În topul îngrijorării investitorilor urmează, în ordinea importanţei, accentuarea blocajului financiar, intrarea în insolvenţă/faliment a partenerilor şi efectele crizelor multiple la nivel internaţional, generate de conflictele militare.
”Menţinerea inflaţiei la un nivel ridicat (6% în estimările Guvernului) este de natură sa impuna optimizarea costurilor operaţionale în rândul companiilor, regândirea şi adaptarea ofertelor de produse şi servicii la noua realitate economică. Toate acestea vor face diferenţa între cei care vor exploata oportunităţile aparute şi cei care vor avea de gestionat scăderi ale vânzarilor cauzate de costuri de producţie tot mai ridicate, mai ales în contextul în care toate acestea sunt însoţite şi de o creştere semnificativă a taxelor pentru mediul de afaceri”, afirmă Cosmin Bucur, managerul Moneycorp România.

Potrivit rezultatele barometrului, 32% dintre investitori estimează o inflaţie între 6-8% iar 27% o văd între 8-10%. Recent, Banca Naţională a estimat că creşterea taxelor de la 1 ianuarie 2024 va genera un val de inflaţie tranzitorie care va afecta economia românească, în condiţiile în care companiile vor introduce în preţuri costurile generate de schimbările fiscale.

Potrivit experţilor de la Moneycorp, evoluţia impredictibilă a preţurilor a generat probleme în 2023, de la scăderea vânzărilor la accentuarea blocajului financiar. Dovadă că peste 80% dintre respondenţi au declarat că durata de încasare a facturilor a crescut faţă de anul precedent.

”Limitarea creditului furnizor şi întârzierile tot mai mari de plată de pe lanţurile economice se vor afla şi în 2024 în prim-planul antreprenorilor. Această situaţie va face ca multe dintre companii să fie precaute, să evite expuneri financiare incontrolabile, să lucreze mai mult cu partenerii în care au încredere şi să monitorizeze mai atent dinamica financiară pe lanţurile economice’’, a mai adaugat Cosmin Bucur.

Dinamica business-ului în 2024 va fi afectată şi de o potenţială evoluţie negativa a cursului valutar, pe care marea majoritate a managerilor o iau în calcul. Cei mai mulţi dintre executivi (53.6%), se aşteaptă ca euro să depaseasca cotaţia de 5 lei în 2024. Dintre aceştia, 13,8% cred că euro va depăşi chiar nivelul de 5.05.

32,6% văd un curs între 4.95-5 lei/euro, iar 13,8% cred că, pe fondul calendarului electoral, BNR va încerca să ţină moneda naţională sub 4.95 lei/euro.

”Evoluţia cursului pare, la prima vedere, o ecuaţie simplă, mai ales în context electoral, însă care ascunde destule necunoscute, atât de ordin intern cât şi extern. Important de spus că inclusiv Comisia Naţională de Prognoză vede, în ultimul său raport, o depreciere a cursului de 1%, către un curs mediu de 5 lei/euro în 2024, estimare în ton şi cu previziunile AAFB, lansate recent”, afirmă Sebastian Bacioiu, head of Dealing al Moneycorp Romania

Dincolo de evoluţia EURO/RON, cei care au participat la sondaj estimează, totodată, o apreciere a monedei americane în faţa euro şi a leului.

23% văd cursul dolarului la 4.50-4.60 lei, 22% îl estimează la 4.60-4.70 lei, iar 18% îl văd mai mare de 4.80 lei.

”Economia SUA atrage fluxuri tot mai importante de capital, reuşind o performanţă extraordinară în contextul inflaţiei a şi dobânzilor ridicate– rezultatul fiind observat în atractivitatea randamentelor reale. Rezerva Federală, prin măsurile luate în ultima vreme, reuşeste să lupte eficient cu inflaţia şi să evite o recesiune pe care mulţi dintre investitori o dădeau iminentă încă de anul trecut”, a completat Cosmin Bucur.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză vede cursul mediu al dolarului american la 4,63 lei în 2024 şi de 4,69 lei în 2025.

Şi în privinţa dobânzilor, cei chestionaţi văd, în continuare, un nivel ridicat.

40,7% dintre cei intervievaţi văd, de exemplu, indicele ROBOR evoluând între 6-8%. Există un număr însemnat de executivi care cred că dobânzile se vor mai reduce, pe fondul temperării inflaţiei şi deciziilor de politică monetară aşteptate mai ales în a doua parte a anului.

31,9% văd ROBOR-ul între 4-6% iar 18% îl văd coborând chiar şi sub 4%. Potrivit Moneycorp, pe plan intern, va fi interesant de văzut ce măsuri va lua Guvernul pentru a-şi onora angajamentele din PNRR, pentru a atrage banii europeni, şi mai ales cum va reuşi să gestioneze problema bugetului de stat fără să fie nevoit să apeleze din nou la măsuri de ordin fiscal care să impacteze economia.

”În economia reală, vedem deja că firmele sunt mult mai prevăzătoare şi mai puţin dispuse să îşi asume riscuri investiţionale, iar acest fapt va influenţa dinamica economiei. 2024 este un an al provocărilor, dar şi al oportunităţilor. Nu este exclus să asistăm la o evoluţie economică oscilantă, o dovadă a fragilităţii mediului economic într-un context destul de dificil”, spune Sebastian Bacioiu.

Potrivit rezultatelor barometrului, cei mai mulţi dintre managerii chestionati cred că statul va juca un rol major în 2024, iar principalele măsuri pe care aceştia le consideră necesare vizează, printre altele, restructurarea aparatului bugetar şi digitalizarea acestuia, creşterea gradului de colectare a TVA şi eliminarea excepţiilor fiscale, mărirea bazei de impozitare şi păstrarea cotei unice.

”Evoluţia economiei româneşti va fi influenţată, bineînţeles, şi de dinamica economică internaţională, pusă deja sub semnul întrebării de inflaţie, de potenţiala reapariţie a unei crize energetice, dar mai ales de potenţialul distructiv al conflictelor, de la războiul din Ucraina la cel din Orientul Mijlociu. Riscurile unei accentuări a crizei în Europa, mai ales în Germania – al doilea exportator al lumii, dar şi în Franţa şi Marea Britanie, generează deja o creştere a apetitului pentru plasamente către metalele preţioase, către investiţiile din SUA – economia americană fiind considerată cea mai sigură în momentul de faţă, mai ales că din Orient, veştile despre situaţia economică din China sunt tot mai îngrijorătoare”, afirma Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp Romania.

Potrivit analiştilor, scăderea apetenţei pentru risc a investitorilor va fi resimţită, în cele din urmă, şi de piaţa valutară românească, mai ales că avem o economie euroizată, adică strâns legată prin legăturile comerciale de zona euro.

Perioada plină de incertitudini prin care va trece economia românească în 2024 a activat deja mecanismele de risk management în marea majoritate a companiilor, focusul pe restructurare, pe optimizarea fluxurilor financiare aflându-se în prim-plan în planurile de business.

”Cursul valutar, mai ales pentru firmele care desfăşoară activităţi de comerţ exterior, reprezintă un reper extrem de important, care face diferenţa în privinţa nivelul de competitivitate economică. Din această perspectivă, gestionarea riscurilor valutare trebuie să rămână o prioritate. Există soluţii optime în acest domeniu, soluţii care pot face diferenţa între profit şi pierdere. O strategie solidă de gestionare a riscului valutar pentru 2024 este necesară. Altfel spus, este important pentru firmele de import-export să se protejeze împotriva fluctuaţiilor valutare, de la monitorizarea activă a pieţelor valutare la dezvoltarea unei strategii de hedging împreună cu alte instrumente de gestionare a riscurilor’’, spune Sebastian Bacioiu, head of Dealing al Moneycorp România.

Potrivit experţilor de la Moneycorp, firmele care ignoră importanţa implementării unei strategii de risc valutar, mai ales în contextul inflaţiei, riscă să rămână expuse unor riscuri importante aduse de volatilitatea crescută a cursului de schimb, cu efecte negative majore asupra marjei comerciale şi a situaţiei financiare generale a companiei.

”Contractele de tip forward (la termen) derulate de companii, le permit acestora să gestioneze activ provocările cauzate de variaţiile de curs valutar. Acest instrument financiar permite, în esenţă, tranzacţionarea la un curs fix, prestabilit, fapt care permite un control mai bun al fluxului de numerar şi predictibilitate”, a adaugat Sebastian Bacioiu.

Barometrul Moneycorp România a fost realizat în luna decembrie 2023, pe un grup de peste 1.000 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism.

Profilul respondentilor a fost reprezentat de middle şi top management, cu studii superioare, 63% bărbaţi şi 37% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani.

Analiza prezintă o serie de previziuni privind evoluţia economică din 2024 luând în calcul datele oficiale prezentate de INS, BNR, CNP şi Eurostat. Estimările legate de posibila evoluţie a cursului de schimb nu trebuie privite ca un instrument comercial şi au doar o valoare orientativă.

Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituţie de plăţi din Europa.

Moneycorp România a depăşit borna de 1 miliard de euro in schimburi valutare efectuate de catre clientii sai intr-un singur an, tranzacţii care au implicat transferuri peste 100 de ţări de pe toate continentele. În cei şapte ani de la lansarea serviciilor pe piaţa românească, Moneycorp a derulat peste 250.000 de plăţi în contul clienţilor.