Se taie decontul de transport pentru bugetarii care au avut concediu de odihnă

Decontul de transport pentru bugetari a fost suspendat, iar sindicatele ameninţă cu proteste. „Disperarea financiară a Guvernului de a aduna 9 miliarde de lei, și cu acest prilej realizăm contextul bugetar nu tocmai favorabil, vine la pachet cu măsuri de limitare a unor cheltuieli care, aparent le putem considera derizorii. Suspendarea decontului pentru transportul la efectuarea concediului de odihnă se ramifică pe întreg palierul instituțional bugetar, realizând astfel că disperarea guvernamentală a condus la  calcule minuțioase.

Trecând peste aspectele care au convins să limiteze acordarea acestui drept, încercăm să ne plasăm pe zona de interpretare și aplicabilitate în sistemul penitenciar. Așa cum este prevăzut, sintagma de acordare în natură nu este una chiar pliată pe termeni actuali, însă produce efecte clare pe drept având în vedere stipularea lui în mod clar. Plecând de la aceste elemente, disjungem pe mai multe zone pentru ca fiecare dintre voi să înțelegeți poziționarea noastră ca structură sindicală în raport cu unele  interpretări ce pot crea neplăceri”, susîine SNPP într-un comunicat de presă.

Ordonanţa austerităţii. Se opresc toate angajările, iar banii necheltuiţi pentru proiectele cu fonduri UE, PNRR și fonduri bugetare sunt luați de guvern. Interzis la cheltuielile cu mobilier, mașini, consultanță, training. Vestea bună este că mulţi români pot scăpa de datoriile la stat până la sfârşitul anului

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Președintele SNPP, Ștefan Teoroc, anunţă că a inițiat discuții referitoare la aplicabilitatea dreptului pentru cei care au efectuat concediul până la 31 august 2024 și vor depune în luna septembrie cererile de decontare a transportului. Pentru această situație nu ar trebui să existe probleme, ideea fiind tolerată inclusiv la nivel ANP, urmând ca în perioada următoare să fie înaintate către unități instrucțiuni/clarificări în acest sens.

Alte articole

DOCUMENTUL austerităţii. Guvernul taie salariile, urmează concedieri masive, concursuri pe post şi indicatori de performanţă. Apare „lista ruşinii” şi se dublează alte impozite

Nimeni nu scapă! A fost publicat proiectul de lege cu cele mai dure măsuri fiscale. Ce îi așteaptă pe români în perioada următoare DOCUMENT

Decontul de transport şi rectificarea bugetară

#Fiind limitat în mod discriminatoriu dreptul pentru o parte din acest an, SNPP îndeamnă salariații să-și depună cererile de decont inclusiv în perioada septembrie – decembrie 2024, urmând ca abordarea subiectului să fie reluată cu primele zile ale anului 2025 raportat și la eventuala ordonanță trenuleț care va reglementa salarizarea și măsurile fiscal-bugetare pentru anul 2025. Practic, situația ar reveni la normal dacă vor exista prevederi exprese de extindere a posibilității decontării cererilor depuse intre septembrie – decembrie 2024 ori dacă nu vor exista limitări la fel de exprese asupra dreptului.

Cunoaștem abordarea, inclusiv la nivel de ANP, a modului în care se raportează aceste deconturi la anul fiscal însă nu putem ignora posibilitatea reinterpretării în sensul că, deși trecuți în anul bugetar 2025, decontarea drepturilor pentru 2024 să fie posibilă. Rămâne un subiect  pe care-l vom trata cu atenție, în funcție, evident, și de prevederile viitoare.  În ecuația prevederilor viitoare putem semnala încă un aspect care poate produce efecte, și anume lipsa unei rectificări bugetare, pentru prima dată ca practică guvernamentală. De pe surse, ar exista intenția unei rectificări pe final de an și asta ne pune oarecum în gardă având în vedere că pot apărea surprize mai puțin tolerabile, inclusiv dacă ne gândim la faptul că pentru salarii se dislocă din fondul de rezervă al Guvernului pe final de an”, se mai precizează în comunicat.

Economistul-șef al BCR, previziune sumbră pentru România din cauza deficitului

Economistul-șef al BCR, Ciprian Dascălu, susține că România este deja în Procedura de Deficit Excesiv, dar statul român se comportă în continuare care și cum am fi ”un paradis fiscal”. Dascălu arată că simpla reducere a decalajului de colectare a TVA ar aduce statului un avans de 2% din PIB, ceea ce ar constitui o gură de oxigen.

”România trebuie să înceapă un process de consolidare fiscală, fiind deja în Procedura de Deficit Excesiv. De asemnea, tranșele din PNRR depind de atingerea anumitor ținte și reforme care implică o ajustare fiscală. Problema fiscală a României constă în nivelul redus de veniturile fiscale raportate la Produsul Intern Brut, respectiv cele mai mici din Uniunea Europeană, cu excepția Irlandei, precum și ponderea ridicată a cheltuielilor rigide cu pensile și salariile publice, la care se adaugă și cheltuielile cu dobânzile. Cheltuielile publice cu pensile și salariile reprezintă aproximtativ 80% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale încasate de stat, o pondere cu peste 10% față de țările din regiune. Din perspectiva cheltuielilor publice, economiile bugetare sunt relativ mici, iar pe termen mediu cheltuilelile publice cu educația și sănătatea ca pondere în PIB ar trebui crescute având în vedere că în Romania sunt printre cele mai reduse din UE. Cheltuielile militare sunt în creștere și se vor menține ridicate pe o perioadă lungă, de unde o necesitate suplimentară de resurse bugetare. De aceea, este de așteptat că ajustarea fiscală să fie proponderent pe partea de venituri, inclusiv prin îmbunătățirea colectării, unde doar decalajul de colectare al TVA dacă ar fi redus în linie cu media europeană ar aduce venituri la bugetul de stat de peste 2% din PIB. Empiric, o ajustare fiscală pe partea de venituri are un impact negativ asupra creșterii economice mai redus decât o ajustare pe partea de cheltuieli, dar unele măsuri pot avea un impact inflaționist pe termen scurt”, a explicat Ciprian Dascălu, într-un interviu pentru StirileProTV.

Ciprian Dascălu arată faptul că această creștere rapidă a salariilor din România s-a resimțit imediat în creșterea prețurilor

”Impactul șocului preturilor materiilor prime a fost resimțit în inflația din România oarecum disproporționat dat fiind ponderea mai ridicată în coșul de consum a produselor alimentare și a componentelor energetice. Dacă ne uitam la descompunerea deflatorului PIB, se observă că inițial creșterea prețurilor a fost explicată într-o mai mare măsură de creșterea profiturilor, după care, odată cu indexarea salariilor cu un decalaj de aproximativ 2-3 trimestre la rata inflației, acestea au devenit factorul cel mai important care explică creșterea deflatorului PIB. Creșterea rapidă a salariilor s-a transmis în prețuri într-o mai mare măsură pe fondul unei cereri interne reziliente având în vedere creșterea accelerată a veniturilor nominale. Aceasta este mai accentuată în cazul serviciilor, unde nu există concurență din importuri, și este reflectat în persistența inflației de bază, care s-a situat peste rata inflației headline.”, mai explicat economistul-șef al BCR.