Sebastian Burduja dă startul pentru realizarea ultimului proiect major al lui Ceaușescu. Guvernul a aprobat defrișarea a 30 de hectare de pădure. ONG-urile de mediu protestează

Proiectul, demarat în anul 1989 de regimul comunist, este ultimul mare obiectiv hidroenergetic început înainte de căderea regimului Ceaușescu și lăsat nefinalizat timp de peste trei decenii.

Finalizarea proiectului presupune construirea unui baraj cu lac de acumulare și aducțiuni pentru producerea de energie electrică. Deși în acordul de mediu al proiectului este prevăzută o producție anuală de 58,14 Gigawați-oră (GWh), ministrul energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că se estimează producerea a 120 GWh/an, o cifră dublă față de cea menționată oficial.

„Am promis că vom debloca hidrocentralele începute acum zeci de ani și lăsate în paragină, după blocaje cronice generate de birocrație, procesele inițiate de câteva organizații de mediu și nepăsare. Am promis și asta facem. Astăzi, Guvernul României a adoptat ultima Hotărâre de Guvern necesară pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița, inițiată de Mircea Fechet, ministrul mediului, pentru scoaterea din fondul forestier a suprafețelor de teren necesare pentru finalizarea lucrărilor”, a transmis Sebastian Burduja într-o postare publicată pe Facebook în data de 3 aprilie 2025, potrivit Fanatik.

Ministrul energiei a mai adăugat că această realizare a fost posibilă în urma unei colaborări strânse între Ministerul Energiei și Ministerul Mediului.

Alte articole

Hidroelectrica se asociază cu cel mai mare investitor imobiliar din România pentru hidrocentrala CHEAP Frasin-Pângărați

Proiectul-mamut din epoca Ceaușescu revine în actualitate. Francezii de la EDF pun condiții dure pentru a construi hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești

Citește și: Avertismentul lui Tanczos Barna despre războiul comercial declanșat de Trump. Ce măsuri trebuie să ia România

„A fost o muncă enormă de echipă între ministerul energiei și ministerul mediului. Îi datorez mulțumiri speciale ministrului Mircea Fechet, un om drag și plin de energie, care și-a pus pe perete, în biroul de ministru, graficul zecilor de pași care rămâneau de făcut pentru acest proiect. Lucrăm la Răstolița de peste un an și jumătate, iar pentru noi ziua de astăzi este aproape un miracol. Nimeni nu mai credea că lucrările se vor putea relua vreodată.”, a mai spus Burduja.

Cu toate acestea, proiectul a stârnit controverse și opoziție din partea organizațiilor de mediu. ONG-urile Declic și Bankwatch România contestă acordul de mediu emis pentru defrișarea pădurii necesare finalizării proiectului, invocând impactul negativ asupra biodiversității și riscurile de mediu.

Reprezentanții Bankwatch susțin că hidrocentrala este amplasată într-o zonă protejată, cu valoare ecologică ridicată, iar construcția barajului – aflat deja aproape de finalizare – a stat ani întregi fără avizele necesare de mediu. Aceștia avertizează că structura barajului ar putea ceda în orice moment după punerea în funcțiune, punând în pericol atât comunitățile din aval, cât și ecosistemele locale.

Potrivit organizației, implementarea proiectului ar putea duce la pierderea unei zone de importanță europeană pentru specii rare de pești, precum lostrița și scobarul transilvănean. De asemenea, ONG-urile atrag atenția că Râul Mureș și afluenții săi vor fi afectați din punct de vedere hidrologic, ceea ce poate duce la dezechilibre ecologice majore în întreaga zonă.

Citește și: Investiție majoră de 30 de milioane de euro într-o fabrică modernă care se va construi în România. Peste 100 de locuri de muncă vor fi disponibile