Sebastian Ghiţă a fost prins în Serbia, iar acum se derulează procedurile de extrădare. Astfel, între România şi Serbia funcţionează, potrivit Ministerului Justiţiei, prin declaraţie de succesiune, un tratat din 18 octombrie 1960 între Republica Socialistă Română şi Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenţa juridică. Documentul a intrat în vigoare în 6 februarie 1961.

Potrivit Tratatului, părţile se obligă să-şi extrădeze reciproc, la cerere, persoane aflate pe teritoriul lor, în vederea urmăririi penale, judecării sau executării pedepsei.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Judecătoarea lui Vlad Pascu amenință că renunță la dosar, ...

Doi ingineri de la Electrica Oradea, trimişi în judecată pentru ...

„Extrădarea în vederea urmăririi penale şi judecării se admite numai pentru infracţiunea pentru care, potrivit legilor ambelor Părţi Contractante, se poate da o pedeapsă mai mare de un an privaţiune de libertate sau o pedeapsă mai grea”, prevede documentul.

În tratat se menţionează că extrădarea nu are loc în cazul când persoana a cărei extrădare se cere a săvârşit o infracţiune de natură politică, o infracţiune pur militară (care constă exclusiv în încălcarea obligaţiilor militare) sau o infracţiune de presă.

De asemenea, extrădarea nu are loc dacă persoana a cărei extrădare se cere este, la data primirii cererii de extrădare, cetăţean al Părţii Contractante solicitate sau infracţiunea este săvîrşită pe teritoriul Părţii Contractante solicitate.

„La cererea de extrădare se anexează:

a) copia certificată a mandatului de arestare (decizia organului competent despre privare de libertate) sau a hotărârii de condamnare cu menţiunea că este definitivă. În aceste acte trebuie să se expună starea de fapt, cu indicarea timpului şi locului săvârşirii infracţiunii, precum şi calificarea ei juridică. Dacă prin infracţiune s-au produs pagube materiale, se va indica după posibilitate şi dat privind cuantumul stabilit sau probabil al acestora;

b) textul legii penale în care se încadrează infracţiunea pentru care se cere extrădarea, atât al Părţii Contractante solicitante, cât şi al statului pe teritoriul căruia s-a săvîâşit infracţiunea;

c) dovezi şi date despre cetăţenia persoanei a cărei extrădare se cere, date şi mijloace pentru stabilirea identităţii acesteia (semnalmente, fotografia, amprente digitale), dacă persoana cerută nu este identificată pe teritoriul Părţii Contractante solicitate, ca şi date despre adresa acesteia, toate acestea în măsura în care este posibil”, se mai arată în Tratat.

Documentul mai prevede că, dacă autorităţile sârbe consideră că sunt necesare date suplimentare, vor cere părţii române, ca, într-un termen nu mai lung de două luni, să-i trimită aceste date.

„La cererea Părţii Contractante solicitante, termenul de mai sus se poate prelungi. Dacă în termenul fixat sau prelungit nu se primesc datele cerute, procedura de extrădare va înceta, iar persoana a cărei extrădare se cere, va fi pusă în libertate. Procedura va continua dacă ulterior se primesc datele cerute”, se mai arată în Tratat.

Informaţii iniţiale indicau că nu există un tratat de extrădare, estimând la o lună termenul în care Sebastian Ghiţă ar putea fi adus în ţară.

Omul de afaceri Sebastian Ghiţă a fost localizat şi reţinut la Belgrad, în noaptea de joi spre vineri. Ghiţă avea permis de conducere şi buletin de Slovenia şi era împreună cu fratele său în momentul capturării.

Fostul deputat şi-a schimbat şi înfăţişarea, potrivit unei fotografii publicate de Poliţia Română. Astfel, fostul deputat şi-a lăsat barbă şi s-a ras în cap.

Surse judiciare au declarat pentru News.ro că Ghiţă a fost capturat după ce fratele său a fost urmărit. Aflat iniţial la Istanbul, fratele lui Ghiţă a plecat către Serbia.

Pe numele lui Sebastian Ghiţă există două mandate de arestare în lipsă, el având cinci dosare penale în România.