Secetă extremă în Europa. Avertismentul unui expert care dă fiori românilor:”El Nino ar putea agrava și mai mult criza Dunării”

Secetă extremă în Europa. Potrivit specialiștilor, temperaturile ridicate nu doar că favorizează lipsa apei, ci accelerează evaporarea din râuri, lacuri și soluri. Efectele sunt deja vizibile pe marile fluvii ale Europei. Dunărea și Rinul au ajuns la niveluri extrem de scăzute, cu efecte asupra navigației, agriculturii, producției de energie și alimentării cu apă.

Secetă extremă în Europa. Avertismentul specialiștilor

Potrivit unei analize citate de The Guardian și realizate de cercetătorii din cadrul World Weather Attribution (WWA), condițiile care favorizează seceta au devenit de aproximativ 80 de ori mai probabile în Europa de Vest și de 40 de ori mai probabile în Europa de Est.

Cercetătorii atrag atenția că seceta nu mai poate fi explicată doar prin lipsa precipitațiilor. O atmosferă mai caldă poate reține mai multă umezeală și accelerează procesul de evaporare. Astfel, apa este extrasă mai rapid din sol, râuri, lacuri și vegetație, iar perioadele cu ploi nu mai sunt întotdeauna suficiente pentru refacerea rezervelor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Fenomenul este vizibil și în cazul Dunării. Potrivit expertului meteo Ionuț Iancu, situația cu care ne confruntăm acum este rezultatul unui deficit de apă acumulat în întregul bazin hidrografic al fluviului, nu doar în România.

Alte articole

Avertizare de caniculă, dar și de vijelii în multe zone din țară și în București. ANM anunță cod galben până sâmbătă noapte

Furtuni în mare parte din țară după alertele cod roșu de caniculă. Căldura sufocantă va persista în următoarele zile. Noi alerte de la ANM

”Discutăm despre o perioadă de mai bine de nouă luni în care, începând chiar din zona izvoarelor Dunării, Germania a avut un sezon de toamnă-iarnă și o primăvară extrem de secetoase. La fel s-a întâmplat și în Austria. Sunt două dintre țările care contribuie cel mai mult la debitul Dunării. Nici în celelalte state traversate de fluviu nu au existat precipitații abundente, poate cu excepția României, care a avut un ianuarie foarte bun din punctul de vedere al precipitațiilor. Totuși, chiar și în iunie, debitele nu au revenit la valori normale”, explică specialistul”, a explicat specialistul, potrivit Antena 3. 

Citește și Noua anomalie oceanică îi preocupă pe specialiștii în meteorologie. Ce ar putea aduce alături de Super El Niño în iarna 2026-2027

Meteorologul explică de ce ploile din România nu au reușit să crească debitul Dunării.

”Ne uităm la cantitățile de precipitații și observăm că în România, în iunie și iulie, a plouat foarte bine. Însă peste 70-80% din această apă a fost absorbită imediat de un sol extrem de uscat. Ar fi fost nevoie de încă pe atât pentru ca surplusul să poată alimenta rezerva de apă din sol, pânza freatică și straturile aflate sub aceasta, care contribuie inclusiv la susținerea debitului Dunării. Acest lucru nu s-a întâmplat. Într-o singură propoziție, răspunsul este simplu: nu ne fură nimeni Dunărea, în afară de schimbările climatice și încălzirea globală”, spune expertuL

Pe Dunăre, nivelul apei a coborât atât de mult încât navigația este grav afectată. O navă de croazieră cu aproape 200 de pasageri a eșuat pe un banc de nisip, iar la Budapesta nivelul fluviului a coborât până la aproximativ 41 de centimetri.

În România, debitul Dunării la intrarea în țară a ajuns la aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală pentru această perioadă este de aproximativ 4.700 de metri cubi pe secundă. Nivelul extrem de scăzut al fluviului a afectat transportul naval și a contribuit inclusiv la oprirea Unității 1 de la centrala nucleară din Cernavodă.

Probleme similare sunt înregistrate pe Rin, una dintre principalele artere comerciale ale Europei. Din cauza adâncimii reduse, barjele sunt nevoite să transporte încărcături mai mici, ceea ce afectează lanțurile de aprovizionare și activitatea industrială.

Specialiștii avertizează că situația actuală ar putea să nu fie un episod izolat. Ionuț Iancu susține că evoluția din următoarele luni va fi esențială pentru refacerea rezervelor de apă, însă prognozele pe termen lung au un grad redus de certitudine.

“Schimbările climatice sunt drastice și vor continua. Problema Dunării s-ar putea agrava anul viitor. Acum ne uităm și ne mirăm de ceea ce se întâmplă, însă cred că autoritățile ar trebui să se întrebe ce facem dacă această situație continuă și anul următor. Există un scenariu optimist și unul pesimist. Scenariul optimist este că, începând din septembrie, ultimele actualizări ale Centrului European de Prognoză indică posibilitatea ca perioada septembrie-ianuarie să aducă precipitații foarte bune la nivelul țării. Totuși, gradul de încredere al unor astfel de estimări scade sub 50% pe măsură ce vorbim despre prognoze pe luni”, spune expertul meteo, potrivit sursei citate.

Citește și Director în ANAR, despre măsurile pentru creşterea debitului Dunării: „Doamne ajută!”

Specialistul avertizează că intensificarea fenomenului El Niño în toamnă ar putea înrăutăți prognozele.

”Dacă acest lucru se va întâmpla, am putea avea o iarnă mai caldă și mai săracă în precipitații, iar abia din luna mai a anului viitor să înceapă să apară cantități mai importante de ploaie. În acest scenariu, vom intra în sezonul rece cu un deficit sever de apă în Dunăre, care s-ar putea ameliora doar temporar la suprafață, prin creșterea debitului, pentru ca anul viitor să ne confruntăm cu o situație și mai gravă”.

Cele mai recente studii arată că dacă încălzirea globală va continua până la aproximativ 2,8°C, probabilitatea apariției unor episoade de secetă extremă s-ar putea dubla față de prezent. Un studiu coordonat de dr. Sehrish Usman de la Universitatea din Mannheim, realizat împreună cu economiști ai Băncii Centrale Europene, arată că valurile de căldură, secetele și inundațiile din vara trecută au afectat aproximativ un sfert dintre regiunile Uniunii Europene.

Pierderile economice pe termen scurt au fost estimate la cel puțin 43 de miliarde de euro, iar costurile totale ar putea ajunge la aproximativ 126 de miliarde de euro până în 2029.

În cazul Rinului, cercetările Institutului Kiel au arătat că o singură lună cu niveluri scăzute ale apei poate reduce producția industrială a Germaniei cu aproximativ 1%.

În opinia expertului, România nu este suficient de bine pregătită pentru schimbările climatice care se produc deja.

”România are nevoie de o strategie climatică clară, iar în acest moment nu o are. Ceea ce există nu vedem nici măcar discutat public, cu atât mai puțin implementat. România trebuie să știe foarte clar în ce direcție se îndreaptă și în ce ritm evoluează schimbările climatice. Nu mai trăim de mult într-o climă temperat-continentală, așa cum încă se predă în școli. Suntem într-o climă în care anotimpurile se schimbă și devin tot mai imprevizibile. Anul acesta a fost chiar o excepție, pentru că, în mod surprinzător, anotimpurile au respectat tiparul lor obișnuit”, mai spune specialistul.

Expertul atrage atenția că lipsa unei comunicări publice coerente favorizează și răspândirea teoriilor conspirației privind seceta.

“Nu discutăm despre fake news doar în zona politică sau socială. Fenomenul a ajuns și în discuțiile despre climă și meteorologie, domenii în care ai crede că lucrurile sunt mai ușor de verificat. Vedem oameni care susțin că rachetele antigrindină opresc ploile, alții spun că cineva manipulează norii pentru a ploua într-o zonă și nu în alta sau că Dunărea are un debit mai mare pe partea bulgară deoarece apa este reținută în baraje. Toate acestea arată că există un deficit major de educație și de comunicare din partea autorităților în ceea ce privește schimbările climatice și fenomenele meteorologice.”, avertizează Ionuț Iancu.