''Nu este niciun secret că Rusia se opune Acordului Prespa (referitor la soluţionarea diferendului dintre Skopje şi Atena asupra numelui 'Macedonia') şi nimeni nu se îndoieşte de faptul că (Rusia) va face tot ce-i stă în putere pentru a-şi pune propriile interese mai presus decât cele ale Macedoniei şi va slăbi procesul de punere în aplicare a acordului. Nu ne surprinde influenţa rusă asupra parcursului ales de Macedonia. Am văzut-o şi în alte ţări europene, dar şi în amestecul deja cunoscut din timpul alegerilor (prezidenţiale) americane din 2016'', a declarat Sullivan la Skopje, într-o conferinţă de presă comună cu premierul macedonean Zoran Zaev.
Miniştrii de externe macedonean şi grec, Nikola Dimitrov şi respectiv Nikos Kotzias, au semnat în vară, lângă lacul Prespa, un acord prin care s-a dorit să se pună capăt disputei care dura de un sfert de secol între cele două ţări vecine şi care prevede o serie de modificări în Constituţia macedoneană, printre care adoptarea de către acest stat al numelui de ''Republica Macedonia de Nord''. Intrarea în vigoare a acestui acord ar urma să deschidă calea aderării la NATO şi la UE pentru fosta republică iugoslavă, în contextul în care integrarea ţării era blocată până acum prin veto de către Grecia.
Agenţia EFE aminteşte că este de aşteptat ca votul asupra reformei constituţionale să aibă loc în ianuarie 2019, urmând ca, după votul de la Skopje, acordul să fie ratificat şi de către Parlamentul elen, deopotrivă divizat între susţinătorii şi detractorii Acordului Prespa.
facebook
twitter
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/09/hepta5163451-scaled.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/09/sh-9-scaled.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/09/asa-arata-in-prezent-anca-pandrea-ce-s-a-intamplat-cu-vaduva-lui-iurie-darie-dupa-lunile-de-izolare.jpg)
